Ionuț Dumitru, Raiffeisen Bank: România nu mai e o țară săracă, dar are cel mai slab rating din UE după Grecia și costuri mari de finanțare. Reducerea deficitului bugetar este obligatorie

Ionuț Dumitru, Raiffeisen Bank: România nu mai e o țară săracă, dar are cel mai slab rating din UE după Grecia și costuri mari de finanțare. Reducerea deficitului bugetar este obligatorie
Mihai Baniţă
Mihai Baniţă
scris 25 ian 2023

România are riscuri la adresa stabilității financiare dinspre deficitul bugetar și cel de cont curent, hrănit de primul, și plătește dobânzi mai mari (cele mai mari din UE) decât sugerează dimensiunea economiei, arată economistul șef al Raiffeisen Bank România și fostul președinte al Consiliului Fiscal. Reducerea deficitului este un ”must” spune Dumitru, care adaugă că România nu are piețe financiare suficient de dezvoltate care să permită creșterea datoriei publice și este dependentă de finanțarea externă.

Urmărește-ne și pe Google News
Evenimente

25 iulie - Maraton Medika TV - Sanatatea Aparatului Urinar
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie

”România nu mai e o țară săracă, pe cifre”, spune Ionuț Dumitru, la o lansare de carte organizată de Banca Națională a României.

Produsul intern brut per capita, ajustat cu nivelul prețurilor (puterea de cumpărare), era de circa trei sferturi (74%) din media UE în anul 2021, depășind Grecia, Bulgaria, Letonia, Slovacia, Croația, țară care a adoptat euro, foarte aproape de Ungaria (75%), ”probabil că anul trecut avem șanse să-i fi depășit”, și foarte aproape de Polonia (77%), arată Dumitru. Tot în zona României se afla în 2021 și Portugalia, la 75%.

GRAFICE Producția de credite gâfâie. Populația începe să se ferească CITEȘTE ȘI GRAFICE Producția de credite gâfâie. Populația începe să se ferească

România a venit de la al doilea cel mai redus nivel al PIB pe locuitor, de 40% din media UE la aderare, nivel similar celui din Bulgaria, și a avut cea mai rapidă convergență după 2007, recuperând decalajele față de statele ex-comuniste mai avansate, cel puțin în ceea ce privește produsul intern brut ajustat.

”Noi convergență reală avem din 2000”, spune Dumitru, cu referire la deceniul pierdut de tranziție din anii ’90. „Când noi mimam reforme și mimam tranziție graduală, Polonia și Ungaria făceau terapie șoc și convergență reală. Din fericire, am recuperat”.

Chiar cu recuperarea economică impresionantă, cel puțin relativ la media europeană, ratingul de țară (BBB- la S&P, primul peste junk) este al doilea cel mai mic din UE, cel mai scăzut fiind cel al Greciei, țară care a avut restructurări de datorie după o criză de anvergură.

”La PIB per capita pe care îl avem, dacă am avea politici serioase, am avea un rating mai bun”, spune Dumitru. ”România pierde foarte mult la ratingul de țară la politicile publice. Avem o lipsă crasă de credibilitate. Nu ne cred că suntem în stare să menținem această traiectorie de convergență. Pentru că au văzut istoric că am avut convergență și înainte de 2008 și apoi a trebuit să facem corecție mare care ne-a deraiat un pic de la traiectorie”, adaugă economistul.

Percheziții la sediile Eni și Esso pentru presupuse nereguli privind prețurile practicate la pompă CITEȘTE ȘI Percheziții la sediile Eni și Esso pentru presupuse nereguli privind prețurile practicate la pompă

Consecința ratingului scăzut și a lipsei de încredere în finanțele românești fac ca dobânzile la împrumuturile suverane să fie cele mai mari din UE, ușor peste cele ale Ungariei,  și considerabil peste nivelurile din Polonia sau Cehia.

Și problema este că ponderea costului cu dobânzile s-a dublat la 2% din PIB începând cu criza COVID, din cauza deficitelor bugetare foarte mari, care au dus și la o creștere accelerată a datoriei publice. Spre comparație, bugetul Educației pe 2023 este de 2,1% din PIB.

Eugen Rădulescu, directorul direcției de Stabilitate din BNR, adaugă că România are de crescut și cheltuiala bugetară pentru Armată din acest an de la 2% la 2,5% din PIB și că pensiile speciale ar putea ajunge la 1,5% din PIB în 2-3 ani, de la 0,85% în prezent. Mai mult, cheltuielile cu dobânzile au tendința să crească, pentru că ”fiecare împrumut pe care îl ia România astăzi e mai scump decât împrumutul pe care îl rostogolește”, arată Rădulescu.

Deficitul bugetar era de 4,3% din PIB în 2019, cel mai mare din UE, după care a explodat la 9,2% în anul pandemic 2020 și a rămas al treilea cel mai ridicat în 2021 la 7,1% din PIB, fiind estimat la 6,4% în 2022, al doilea cel mai ridicat. În acest condiții, datoria publică a crescut de la 35% din PIB în 2019 la 49% în 2021, și a rămas acolo în 2022, în pofida unei creșteri nominale a PIB de 20% anul trecut, atrage atenția Dumitru, care adaugă că România este singura țară din UE aflată în procedura de deficit excesiv.

VIDEO Prima News: Românii au prins frica ratelor CITEȘTE ȘI VIDEO Prima News: Românii au prins frica ratelor

De-a lungul timpului, România a avut o politică fiscală preponderent prociclică, care a accentuat perioadele de creștere economică prin cheltuieli și mai mari de la buget din bani împrumutați, cum s-a întâmplat în cazul extrem 2008, sau care a redus cheltuielile guvernamentale în recesiune, cum a fost cazul în 2010, când au fost tăiate salariile bugetarilor și au fost crescute taxele. ”Piețele nu te mai finanțează dacă intri cu deficite mari într-o criză”, arată Dumitru, astfel că în 2010 a fost nevoie de reducerea cheltuielilor pentru că nu mai erau bani.

Problema cu datoria publică a României este că aceasta este greu de finanțat din resurse interne, având în vedere că piața românească este foarte puțin adâncă. Astfel că statul s-a îndreptat către valută și mediul extern și a ajuns la o cotă de aproape 56% a împrumuturilor în valută în total împrumuturi, dublu față de țări precum Polonia și Ungaria și cu mult peste media UE, unde țările se finanțează preponderent în monedă națională.

”Ne expunem, cumva, la schimbarea de sentiment de pe piețele internaționale”, spune Dumitru, la acestea fiind adăugate riscurile valutare.

”Riscul valutar, deși aparent pentru unii nu există, că ai stabilitatea cursului de schimb, când ai dezechilibre mari, nu poți să ai stabilitatea cursului de schimb la nesfârșit”.

Sectorul bancar este principalul finanțator al statului din piața internă, însă a ajuns să aibă cea mai mare pondere a titlurilor de stat în total active din UE. Totodată, sectorul financiar românesc, ce include și firmele de asigurări, fondurile de pensii și de acțiuni și altele, este de cinci ori mai mic decât media UE.

”Mai este posibilă expansiunea datoriei publice, la nivelul actual de dezvoltare al piețelor locale? Răspunsul după mine e clar nu. Pe măsură ce se dezvoltă sectorul financiar și ai o adâncime, și capacitatea de absorbție crește. Dimensiunea sectorului financiar din România este mult mai mică decât mediile europene”, arată Dumitru.

Mai mult, economistul crede că deficitul de cont curent, care anul trecut a ajuns la 9,7% din PIB după estimările sale, este generat în ultimii ani în mare măsură de deficitul bugetar. O corecție a deficitului de cont curent are nevoie de o scădere a deficitului fiscal.

”Reducerea deficitului bugetar este un must, cum spun englezii. Nu există alternativă. Trebuie să reducem deficitul bugetar în ciuda ciclului electoral. Va fi un test major 2024, dacă suntem în stare să reintrăm sub 3% sau nu. De asta depinde foarte mult percepția piețelor și costurile, în ultimă instanță, ne costă pe noi cetățenii”, adaugă Dumitru.

INFOGRAFIC Nou record de locuințe vândute în România CITEȘTE ȘI INFOGRAFIC Nou record de locuințe vândute în România

Deficitul fiscal ar trebui să scadă la sub 3% din PIB anul viitor, de la 4,4% în acest an, în condițiile în care urmează în decurs de câteva luni în 2024 alegerile locale, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale.

Indicatorii de profitabilitate, calitate a creditelor, nivel al provizioanelor și de cost/venit sunt la media UE sau chiar mai buni decât aceasta, ceea ce arată că din partea sectorului financiar sunt riscuri minime ce pot apărea și că vulnerabilitățile care pot afecta stabilitate financiară vin din partea deficitelor gemene, conchide Dumitru.

viewscnt
Afla mai multe despre
crestere economica
crestere pib
datorie publica
rating de tara
dobani titluri de stat
deficit bugetar
deficit cont curent