„Probabil că dacă programul actual, care înseamnă aducerea deficitului sub 3% în următorii 2-3 ani funcționează, probabil că în 5 ani putem discuta despre intrarea în zona EU”, a mai adăugat el..
Guvernatorul a dat ca exemplu cazul altor țări care nu au aderat la euro. „Dar de ce nu vă întrebați de ce nu a intrat Polonia? De ce nu a intrat Ungaria? De ce nu a intrat Cehia? Ce rușine pentru România, a intrat Bulgaria în zona EU! Deci, rușine României că stăm în aceeași grupă cu… ?
Exagerez ce v-am spus acum. Stăm în aceeași grupă cu Polonia, cu Ungaria, cu Cehia. Și Polonia, apropos, are datoria publică peste 60% în PIB”.
Ca să scadă datoria sub 60% în România, va trebui să treacă câțiva ani buni, apreciază Isărescu.
El a reamintit că până în 2018, în BNR funcționa Comitetul de Trecere la Euro. „Până în 2018, am avut ședințe ale unui comitet de trecere la euro. Făcusem de prin 2017 și programul pe unde să oprească mașinile de transport valori care să aducă numerarul în euro. Urmau să oprească la Oradea, la Cluj, la Sibiu șamd.
Ultima ședință am făcut-o la Academia Română, cu premierul Viorica Dăncilă. Ne-am dus la Academia Română cu toate partidele politice în 2018 și am vorbit despre intrarea în zona euro. După care tema a dispărut…. Într-adevăr, a apărut pandemia, a apărut războiul”, a spus Isărescu.Nu am îndeplinit condițiile. Prin 2013-2014- 2015 îndeplineam criteriile de aderare. Chiar președintele Băsescu a stabilit o dată țintă. Dar apoi, s-a considerat politic că datoria publică e prea mică și că putem să ne folosim de acest avantaj
Și aproape toate partidele și guvernele care s-au perindat n-au mai ținut la această țintă fiscală”, spune Isărescu.
Afirmă că dacă apeși puternic pe frână, bineînțeles că aduci inflația în jos, dar în același timp vii și cu recesiune și a explicat că acest lucru nu face bine în cazul unei țări cu un deficit mare, cum este România. El a adăugat că deficitul trebuia corectat și îl corectau piețele care nu ne mai dau finanțare, iar acest lucru accentuează recesiunea, dar și inflația. Isărescu a menționat că în final se ajungea la crize sociale și politice în țară.
El a ținut să răspundă unor postări recente care afirmau că BNR a greșit în februarie 2025 prognoza pentru 2025 când a estimat o inflație de 3,8% și aceasta era aproape 10%.
”Nu am introdus în februarie anul precedent pachetul de măsuri fiscale. Nici nu știam care va fi. Atunci în februarie, dacă vă aduceți aminte, în afară de situația politică complicată pe care am trăit-o cu toții, se discutau mai multe pachete de măsuri fiscale, inclusiv introducerea cotei progresive, care n-ar fi avut același impact asupra inflației. Deci n-aveam cum să introducem atunci un pachet pe care nu-l cunoșteam. Nu știam nici cât și până unde va fi liberalizat prețul la energie electrică, dar imediat ce măsurile au fost adoptate, iulie-august, am revizuit prognoza și ne-am apropiat foarte mult de ceea ce, până la urmă s-a întâmplat în decembrie anul trecut”, a explicat Mugur Isărescu.
El a afirmat că pachetul de măsuri guvernamentale a stat la baza consolidării fiscale așteptată de creditori.
”Pachetul de măsuri guvernamentale, care a fost discutat cu Comisia Europeană și pe care îl cunoșteam pentru că am fost parte a acestor discuții, a stat la baza consolidării fiscale așteptate de creditori, s-a asigurat finanțarea deficitului bugetar, păstrarea rating-ului de țară și accesul României pe piesele internaționale de capital la împrumuturi. Asta a fost prioritatea din vară, mai ales după criza din mai. când s-a văzut ce înseamnă o criză politică după demisia premierului, au fost ieșiri de capital de vreo 10 miliarde de euro. Acest obiectiv s-a atins, însă în mod previzibil, ajustarea fiscală a determinat costuri inerente în termeni de creștere economică, nu?”, a mai transmis guvernatorul BNR.
El a adăugat că, dacă apeși puternic frâna, aduci inflația jos, dar aceasta vine și cu o recesiune.
”Dacă apeși pe frână puternic, bineînțeles că vii cu inflația în jos, dar vii și cu o recesiune de toată frumusețea, care în cazul unei țări cu un mare deficit cum este România, nu făcea niciun bine, pentru că deficitul trebuia corectat. Îl corectau piețele, nu ne mai dau finanțare și asta accentua recesiunea, dar și inflația, pentru că noi avem o inflație și de lipsă de producție, nu deficit de producție. Și,în sfârșit, ducea și la crize sociale politice în țară. Și atunci politica monetară ar trebui să aibă în vedere politica fiscală, contextul șocurilor de partea ofertei, faptul că dacă apăsam mai tare prin majorarea dobânzilor nu se vedea în scăderea inflației, se vedea într-o recesiune mai puternică”, a mai declarat Isărescu.
El a explicat de ce a fost menținută rata de politică monetară.
”Am păstrat rata de politică monetară, nu am mai înăsprit-o, nu am nici redus că asta mai trebuia să transmitem un semnal că inflația nu contează, nu poate să facă așa ceva Banca Centrală. Ne asumăm și anumite critici pe care le citim. Dar credem că impactul cel puțin până acum a fost unul pozitiv în sensul că avem o recesiune tehnică, două trimestre de scădere a PIB-ului. (...) Dar am evitat recesiunea anuală cu această orientare. Deci în anul care s-a trecut am avut totuși creștere economică moderată față cea din 2024, 0,6 față de 0,9, dar am evitat recesiunea pentru întreg anul și sperăm că prin această abordare și în baza investițiilor publice, ele sunt singurele care pot să dea creștere economică, care să nu dea inflație și dezechilibre externe, vom face același lucru și în 2024”, a explicat guvernatorul BNR.
El a subliniat că aproape tot saltul inflației din vara lui 2025 vine din energie și gaze naturale.
”Aproape tot saltul inflației începând cu vara lui 2025 vine din energie și gazele naturale, nu aproape tot, pentru că mai sunt și TVA-ul și accizele.. Am avut și influențe dezinflaționiste în toamnă. Ne-au ajutat prețurile volatile, combustibilii nu s-au dus în sus, au avut o perioadă pozitivă, și ne-au ajutat și legumele, fructele și ouăle. Datele sunt concludente în acest sens, dar impactul nu a putut să compenseze decât parțial influența cealaltă pentru că șocurile de natura ofertei au determinat și o înrăutățire a anticipațiilor inflaționiste”, a transmis Mugur Isărescu.
El susține că cererea a scăzut și va scădea în continuare.
”Atenție mare la impactul faptului că cererea a scăzut și va scădea în continuare.Deci ea trebuie să fie compensată și singurul factor care ne poate ajuta să compenseze această scădere fără să ne răzgândim. Asta ar mai trebui, după ce am câștigat încrederea piețelor, să luăm măsuri contrare, adică să ne apucăm să creștem consumul. El în mod normal a scăzut, singura componentă care poate să compenseze echilibrant această scădere a cererii sunt investițiile publice și cele private, dacă încrederea să recâștigă total. Consumul populației în scădere, dureros din punct de vedere social, impact asupra stabilității politice. Avem nevoie de stabilitate politică și pentru a evita recesiunea în 2026 și pentru a continua dezinflația. Și creditele noi acționează tot în sens de declin al consumului populației.
Probabil că își va reveni treptat pentru că și investițiile publice se fac tot cu oamenii, cu salarii, cu cheltuieli. Deci treptat și cererea de consum va spori pe partea solidă, sustenabilă”, a mai explicat Mugur Isărescu.
BNR crește ușor prognoza de inflație pentru 2026. Isărescu îndeamnă la stabilitate politică și investiții cu fonduri UE pentru a evita recesiunea
BNR a majorat prognoza de inflație de la 3,7% la 3,9% pentru finele lui 2026 și a păstrat la 2,9% estimarea pentru decembrie 2027. În ianuarie, rata inflației a fost de 9,6% pe an.
Prognoza BNR nu ia în calcul o eventuală intervenție în privința calendarului de ridicarea a plafonului prețurilor la gaze, care ar putea duce inflația mai jos.
Isărescu s-a arătat încrezător că inflația va scădea în perioada următoare și că vom vedea o scădere bruscă din vară, când vor ieși din calculul statistic impactul creșterii facturilor la energie și al majorărilor de TVA și accize, care au adus 4 puncte procentuale la creșterea inflației.
„Această cocoașă rămâne în indicele anual până când trece anul. Probabil o să aveți marea bucurie să spuneți încă 3-4 luni că România este campioană la inflație în UE”, spune Isărescu.
În sensul scăderii inflației acționează și scăderea cererii din economie. Guvernatorul spune că vestea bună este că deși am avut o recesiune tehnică în a doua jumătate a anului trecut, dinamica PIB a rămas pozitivă, la 0,6%, mai mică decât cea de 0,9% din 2025.
Isărescu arată că avem o restrângere clara a cererii de consum, în ales pentru bunuri și servicii.
„Mai puține ieșiri în oraș, achiziții de articole vestimentare mai puține, vacanțe mai puține, achiziții importante, dar și în general, cifra de afaceri în comerț este în declin. Aici se plânge lumea de afaceri. Este un declin major. Cifra de afaceri din comerț ar putea să ducă la o recesiune pe tot anul, dacă nu este compensată de investițiile publice"
Însă, consumul este de câteva ori mai mare decât investițiile ca pondere la formarea PIB, ceea ce însamnă că e nevoie de o creștere mare a investițiilor, mai ales că nu toate își vor arăta aportul la dinamica PIB imediat.
"Ar trebui ca o creștere a investițiilor publice să fie de double-digit, să fie cu cifre mari ca să poată să compenseze căderea consumului", adaugă Isărescu.
„Nu este o situație ușoară, este o situație fragilă, mergem pe o gheață subțire”, adaugă guvernatorul.
„Avem nevoie de stabilitatea politică și pentru a evita recesiunea în 2026 și pentru a controla inflația”, spune Isărescu.
Pachetul fiscal a stat la baza consolidării bugetare, păstrarea ratingul și accesul pe piețele internaționale, adaugă el.
„Obiectivul s-a atins, dar ajustarea fiscală a determinat costuri inerente, dar a dus la un deficit major de cerere, care va continua”.
Guvernatorul revine în mai multe rânduri la deviația negativă a PIB în perioada următoare și la îndemnurile către atragerea de fonduri europene.
„Accent, accent, accent pe bani europeni! Mai ales că o parte din ei sunt donații!”
Investițiile au contribuit la creșterea PIB în trimestrul al treilea de anul trecut și, totodată, investițiile străine directe, care sunt private, au crescut semnificativ anul trecut, remarcă Isărescu. Însă sumele cu adevărat mari și disponibile sunt cele din bani europeni.
Isărescu spune că acum nu mai este nevoie de alte măsuri, pentru că cele luate anul trecut „vor funcționa un an întreg vor duce deficitul la 6%, nu jumătate de an”
O greșeală ar fi însă o abandonare a parcursului de reducerea a deficitului bugetar.
„Asta ar mai trebui, după ce am câștigat încrederea piețelor, să luăm măsuri contrare, adică să ne apucăm să creștem consumul. Păi, el în mod normal a scăzut. Singura componentă care poate să compenseze echilibrant această scădere a cererii, sunt investițiile publice și cele private, dacă încrederea să recâștigă”, spune Isărescu.
Guvernatorul mai amintește și de episodul crizei politice din primăvara anului trecut, de după alegerile prezidențiale, când au ieșit 10 miliarde de euro din România.
„Am avut o pandemie, război la graniță, criză energetică și un an electoral prelungit, aproape un an jumătate, și practic o criză politică. De aia nu ne mai trebuie încă una, să fim atenți!”, spune Isărescu.
Isărescu trimite la evaluarea recentă a agenției de rating Fitch, care subliniază nevoia unei stabilități politice și a păstrării calendarului agreat cu Comisia Europeană în ceea ce privește finanțele publice.
„Sper că suntem oameni serioși, citim cu atenție ce ne scriu creditorii externi, avem dependență mare de finanțarea externă. Și creditorii externi spun clar: continuați, în vară-toamnă aveți o îmbunătățire de rating, reducere în continuare a primei de risc și, deci, a costurilor de finanțare. Vă răzgândiți, suportați consecințele!”
„Și nu vorbim numai despre scumpirea creditelor externe. S-ar putea, în situație din acestea, să n-ai acces, pur și simplu, la piețe de capital, cum a fost în 2009”, conchide Isărescu.
