Numărul persoanelor care au plecat definitiv din România a ajuns în 2025 la 54.966, cel mai ridicat nivel din ultimii 35 de ani. O cifră mai mare a fost înregistrată ultima dată în 1990, când 96.929 de persoane și-au stabilit domiciliul în străinătate.
Pe de altă parte, mai puțin de 55.000 de aplicări pentru joburile din afara țării au fost înregistrate din ianuarie și până acum, număr care reprezintă doar 0,6% din totalul aplicărilor din acest an - VEZI Românii nu vor să mai muncească în străinătate. Interesul cade la cel mai scăzut nivel al ultimilor 10 ani
Creșterea din ultimii ani este cu atât mai vizibilă cu cât plecările definitive coborâseră puternic după începutul anilor '90. De la 44.160 de persoane în 1991 și 31.152 în 1992, numărul acestora a ajuns, cu oscilații, la un minim de numai 11.251 în 2014.
Trendul s-a schimbat ulterior. Plecările au crescut la 22.807 în 2016, 27.229 în 2018 și 34.341 în 2021. Saltul cel mai puternic din perioada recentă s-a produs în 2022, la 48.438 de persoane, cu 41% peste anul precedent.
De atunci, România înregistrează noi maxime succesive ale perioadei post-1990: 48.612 de plecări în 2023, 51.062 în 2024 și 54.966 în 2025.
De ce pleacă românii
Explicația plecărilor rămâne în primul rând economică. Barometrul Național al Tinerilor din 2026 arată că 64,7% dintre respondenți consideră că principalul motiv pentru care tinerii pleacă în străinătate este găsirea unui loc de muncă mai bine plătit.
La mare distanță urmează accesul la servicii publice mai bune și dorința de a începe o viață nouă.
„Tineri” înseamnă în studiul INSCOP persoane cu vârste între 14 și 35 de ani.
Pe grupe de vârstă, în datele INS conduc două categorii, 15-19 ani și 35 - 39 de ani, care împreună fac aproape 14.000 de persoane aflate deja în această situație numai anul trecut.
Inversare de trend la cei care se întorc definitiv. Scade numărul
După câțiva ani în care stabilirile de domiciliu în România compensau și chiar depășeau plecările, balanța s-a întors în 2023 și se deteriorează de atunci în fiecare an.
Repatrierile definitive au atins 54.839 de persoane în 2022, dar s-au redus aproape la jumătate în 2023, la 29.830.
Tendința a continuat, cu 28.431 de repatrieri în 2024 și numai 19.637 în 2025.
De ce nu se mai întorc? Nu mai e vorba doar de bani
Evoluția vine pe fondul unei stabilizări tot mai puternice a românilor în țările de destinație. Un studiu MKOR publicat anul acesta arată că 55% dintre românii din diaspora sunt plecați de peste zece ani, iar aproximativ o treime au deja cetățenia statului în care locuiesc.
Totodată, 70% consideră puțin probabilă o revenire în România în următoarele 12 luni, iar 40% o exclud categoric.
Studiul sugerează că diferența de venit nu mai este singurul criteriu care poate determina revenirea. Printre condițiile invocate de cei care ar lua în calcul întoarcerea se numără salariile competitive și un sistem sanitar mai bun, fiecare cu 44%, locuri de muncă mai bune, 36%, precum și stabilitatea fiscală și legislativă și reducerea birocrației, câte 34%.
La cei care se întorc, cele mai cuprinzătoare categorii de vârstă sunt 25-29 de ani și 35-39 de ani, cu câte aproximativ 2.500 de persoane.
Pe ansamblu, într-o perioadă de 35 de ani, populația României s-a redus cu peste 4,16 milioane de persoane, migrația externă având o contribuție de 63%, iar sporul natural negativ de 37%, nota într-o analiză recentă INS.
Definiții: Emigranti definitivi sunt cetățenii români care renunță la domiciliul din Romania si isi stabileste domiciliul pe teritoriul altui stat. Domiciliul din Romania al persoanei este adresa la care aceasta declara ca are locuinta principala, trecuta in actul de identitate (CI/CI provizorie, BI), asa cum este luata in evidenta organelor administrative ale statului.
Imigranti cu schimbarea domiciliului sunt persoanele de cetatenie romana care imigreaza in Romania. Imigratia este actiunea prin care o persoana renunta la domiciliul de pe teritoriul altui stat si isi stabileste domiciliul in Romania. Domiciliul din Romania al persoanei este adresa la care aceasta declara ca are locuinta principala, trecuta in actul de identitate (CI/CI provizorie, BI), asa cum este luata in evidenta organelor administrative ale statului.
