Relaxările fiscale și monetare nu aduc creșterea economică pe termen lung și ar trebui să reprezinte doar timpul cumpărat de politicieni pentru reformarea structurală e economiei, spune Valentin Lazea, economistul-șef al BNR.
Societatea cere de la clasa politică o creștere economică mai ridicată, care să aducă România în rândul țărilor din Uniunea Europeană, însă acest lucru nu poate fi atins prin relaxări fiscale și monetare, crede economistul Lazea.
“Toată lumea vrea creștere economică mai mare. Cum ajungem acolo? Numai prin relaxări monetare și fiscale? Niciodată, nicio țară, n-a ajuns la o creștere economică sustenabilă prin relaxări monetare și fiscale. Ele folosesc politicienilor pentru a câștiga timp în care să aplice reforme structurale”, a declarat Lazea, la o conferință pe tema creșterii sustenabile, organizată la Banca Națională a României.
În acest an, statul a scăzut TVA la alimente, iar de la anul va reduce cota generală, cota pentru chirii, precum și impozitul pe dividende, în paralel cu creșterea salariilor bugetarilor. Acest lucru a născut temeri că deficitul fiscal ar putea depăși pragul de 3% din PIB în 2016. Îndatorarea țării peste pragul actual de 40% ar aduce o creștere a cheltuielilor cu dobânzilor și ar lega România cu "cătușe de aur" în privința spațiului fiscal, în opinia lui Lazea.
Economia României are un potențial de creștere anuală de aproximativ 3% în prezent, față de peste 5% înainte de 2009. Fără reforme structurale, care să vină peste un cadru macroeconomic stabil, nu putem ajunge la potențialul de dinainte de criză, spune economistul BNR.
Potențialul de creștere economică a scăzut pe fondul scăderii populației, al reducerii investițiilor străine directe și al deteriorării sistemului de învățământ, spune Lazea.
Dacă în ultimii ani de dinainte de căderea comunismului se nășteau, în medie, 300.000 de oameni pe an, care au intrat în piața muncii în perioada de boom economic, în 1990-1995, numărul nașterilor a scăzut cu 110.000. Cei născuți în anii ’90, mai puțini, sunt tinerii care au intrat în acești ultimi ani pe piața muncii.
Investițiile străine directe s-au redus drastic după declanșarea crizei. Dacă am fi păstrat valoarea anuală din 2008, acum România ar fi avut cu 25 de miliarde de euro mai multe investiții străine în economie, arată Lazea.
“Învățământul s-a stricat (…) Suntem cei mai slabi din Europa”, spune Lazea, pe baza testelor PISA privind competențele elevilor.
Pentru a crește potențialul economic, România trebuie să atragă mai multe investiții și să stimuleze preponderent investițiile, mai degrabă decât consumul, crede economistul BNR.
Reforma educației și sănătății ar crește productivitatea forței de muncă. Natalitatea ar trebui stimulată, iar declinul demografic ar putea fi oprit inclusiv prin imigrație. Lazea a dat exemplul refugiaților sirieni, care sunt “masiv educați”, și ar putea fi integrați în forța de muncă.
Productivitatea ar crește din reducerea risipei energetice, pentru că România consumă de 2,5 ori mai multă energie pe unitatea produsă decât media UE, dar și prin construirea a două autostrăzi de la Est la Vest și de la Nord la Sud.
Clasa politică este reticentă în a adopta astfel de reforme, pentru că n-ar aduce beneficiile electorale pe care le aduc alte măsuri, dar argumentul este fals, spune oficialul BNR.
"Aparent, factorul politic nu vrea să se apuce decisiv de una dintre ele (dintre reforme), pentru că are impresia că nu aduce voturi. Este fals! Politic, aduc mai multe dividende decât fluierături (...) Aduce beneficii unui număr mai mare de votanți, oricare dintre reforme", a mai spus oficialul BNR.
