Datele privind poziția externă a României arată o deteriorare continuă în primele patru luni ale anului. Deficitul de cont curent a urcat cu peste 60% și a spart pragul de 10 miliarde de euro cu trei luni mai devreme decât anul trecut. În același timp, finanțarea din investiții străine directe devine tot mai redusă, România fiind dependentă de împrumuturi externe.
Deficitul de cont curent a urcat de la 6,3 miliarde de euro în ianuarie-aprilie 2024, la 10,1 miliarde de euro în ianuarie-aprilie anul curent, o creștere de 61%. Ponderea în produsul intern brut al deficitului urcă de la 1,9% în primele patru luni de anul trecut la 2,6%.
Amintim că deficitul a accelerat pe parcursul anului trecut, astfel că la finele anului a ajuns la 8,4%, față de 6,6% în 2023. Creșterea deficitului de cont curent a venit în contextul în care deficitul fiscal a urcat anul trecut la 9,3% din PIB sau aproape 33 de miliarde de euro, față de 6,6% în 2023 sau circa 21 de miliarde de euro.

Comisia Europeană estimează că cele două deficite vor rămâne la niveluri similare celor de anul trecut în termeni nominali, dar că ponderea deficitului de cont curent va scădea la 7,7% din PIB, iar cel fiscal la 8,6%.
Revenind la datele la patru luni, poza arată o deteriorare a situației la aproape toate capitolele. Deficitul din comerțul cu bunuri s-a adâncit de la 9 la 11,6 miliarde de euro. Excedentul din comerțul cu servicii a urcat de la 4 la 4,5 miliarde de euro, pe fondul revenirii din transporturi și din IT&C, în timp ce ieșirile din turism au accelerat.
Balanța veniturilor primare și-a adâncit deficitul de la 2,3 la 2,6 miliarde de euro, în principal pe fondul plăților de dobânzi la datoria publică – care au urcat de la 1,1 la 1,4 miliarde de euro. În același timp, ieșirile de dividende au urcat doar ușor (+76 milioane de euro), la 3,9 miliarde de euro.

Balanța veniturilor secundare a înregistrat un deficit de 311 milioane de euro, comparativ cu n excedent de 1 miliard de euro anul trecut, în principal pe fondul intrărilor mai mici de fonduri nerambursabile în contul administrației publice.
Investițiile străine directe s-au redus la puțin sub 2 miliarde de euro, față de circa 2,3 miliarde de euro în primele patru luni din 2024. De notat că firmele au rambursat împrumuturile către firmele mamă, acestea înregistrând o scădere de 1,2 miliarde de euro, în timp ce participațiile la capital au fost de 3,2 miliarde de euro (1,2 miliarde participații noi ș 1,9 miliarde profit reinvestit). Anul trecut, participațiile de capital în ianuarie-aprilie erau de 2,2 miliarde de euro și fluxurile de împrumuturi erau ușor pozitive.
Acoperirea deficitului de cont curent cu investiții străine scade astfel de la 36% la 20% într-un an.
Pentru finanțarea deficitului de cont curent sunt astfel necesare împrumuturi externe, în condițiile menținerii cursului valutar.
De la începutul anului, datoria externă, din care sunt scoase creditele intra-grup, a crescut de la 154,2 la 158,2 miliarde de euro. Datoria administrației publice a crescut de la 107,4 la 111,2 miliarde de euro.