Prețul mediu al energiei cu livrare în ziua de luni a ajuns la 506 lei/MWh, cu numai un leu sub recordul absolut, înregistrat pe data de 17 ianuarie, de 507 lei/MWh. Prețul maxim orar a fost de 655 lei/MWh, pentru intervalul 20-21, cu doar 25 lei mai mic decât cel mai ridicat preț orar istoric, de 680 lei/MWh, realizat pe 1 februarie 2017.
De ce este important: Prețul de furnizare a energiei electrice reprezintă aproximativ 50% din factura achitată de consumatorii finali de pe piața concurențială, iar 40% din energia livrată acestora provine de pe piața pentru ziua următoare.
În pofida nivelului extrem de ridicat, de 107 euro/MWh, prețul din România (identic cu cel din Ungaria, piață cu care este interconectată piața autohtonă), acesta nu este cel mai ridicat preț înregistrat luni în Uniunea Europeană. În Croația și Slovenia, prețul mediu al energiei furnizate luni a fost cu 26 de euro mai ridicat decât cel din România, ajungând la 133,18 euro/MWh, apropiat de maximul orar înregistrat în România pentru intervalul 20-21.
21 mai Maratonul Economia Sustenabilă
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
Prețul ridicat din cele două state foste membre ale Federației Iugoslave ar putea fi cauzat de o avarie înregistrată la o termocentrală din Slovenia, cu o capacitate de peste 550 MW, care ar trebui, potrivit datelor organizației operatorilor de sistem din UE, să redevină funcțională luni.
Prețul ridicat din România are cauze atât externe (presiunea pusă de prețul din Croația și Slovenia pe cel de pe piața maghiară cu care România este interconectată), cât și interne (producția scăzută de energie eoliană și de energie hidro). De câteva săptămâni, odată cu instalarea vremii calde, fără precipitații, România a devenit importator net de electricitate, în zilele acestea importând și o medie de 1.000 MW.
Astfel, producția de energie hidro, care poate atinge și o medie de 3.500-4000 de MW, rareori depășește în această perioadă 1.000 MW, ca urmare a nivelului redus de precipitații înregistrat și a caniculei instalate în ultimele săptămâni în regiune.
În plus, în ultima săptămână a lunii august au intrat în revizie programată două unități de producție d ela Porțile de Fier I, cu o capacitate totală de aproximativ 400 MW. Începând cu data de 2 septembrie, a mai intrat în revizie programată și CET București Vest, cu o capacitate totală de aproximativ 200 MW.
În ceea ce privește producția de energie eoliană, în dimineața zilei de luni ea era extrem de redusă, de sub 100 MW, ca urmare a intensității scăzute a vântului.
În aceste zile se discută în Parlament abrogarea articolelor din OUG 114 prin care a fost reintrodus controlul prețurilor la energie, iar producătorii să vândă o parte din producție la cost de producție plus o rată de profit de 5% către furnizori pentru acoperire consumului clienților casnici din regim reglementat. drept urmare, oferta de energie electrică de pe piețele centralizate a fost limitată.
Profit.ro a scris din ianuarie că, deși capacitatea totală instalată în centralele de producție de energie electrică din România era de peste 24.700 MW anul trecut, iar cea netă de producere – de 18.800 MW, puterea disponibilă netă asigurată era de doar 10.850 MW, din cauza volumului mare de putere indisponibilă compus din unități de producție active "pe hârtie", dar aflate în conservare, din centrale oprite programat sau accidental pentru reparații (în special pe cărbune și gaze), din capacități ținute în rezervă pentru servicii de sistem, precum și din parcuri eoliene și fotovoltaice cu producție intermitentă, care funcționează la putere maximă doar un număr mic de ore. Astfel, puterea disponibilă netă asigurată în sistemul energetic național era în 2018 cu 5% (574 MW) mai mică decât în urmă cu 10 ani, potrivit Transelectrica, în timp ce consumul la vârf de sarcină luat ca referință a crescut cu peste 4%, de la 8.464 la 8.855 MW.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) lucrează alături de ministerul de resort pentru a identifica acele unități de producție de energie care încă apar în statisticile oficiale de profil, deși nu mai sunt în funcțiune, "umflând" astfel artificial, "pe hârtie", capacitatea de producție a României, a declarat recent președintele Autorității, Dumitru Chiriță.
