„România trebuie încă să adopte mai multe reforme pentru a îndeplini etapele necesare pentru absorbția fondurilor PNRR, iar instabilitatea politică continuă ar putea întârzia sau deraia acest proces”, avertizează un raport BCR semnat de economiștii Ciprian Dascălu și Vlad Ioniță.
Finanțare PNRR de circa 7,3 miliarde de euro sau 1,8% din PIB este în pericol, dacă legislația aferentă nu este adoptată în termen, arată analiza, citând datele prezentate de guvernul Bolojan, demis prin moțiunea de cenzură. Programul trebuie încheiat până la finele lunii august din anul curent.
„Previziunea noastră actuală de creștere economică presupune investiții mari de stat finanțate din bani UE. O rată de absorbție mai mică prezintă riscuri pentru prognoza noastră deja slabă de creștere a PIB de 0,3% în 2026 și crește riscul unei recesiuni în toată regula”, avertizează economiștii.
Guvernul Bolojan, format din coaliția PSD-PNL-USR-UDMR, a fost demis printr-o moțiune de cenzură adoptată de Parlament, inițiată chiar de social-democrați, care au ieșit de la guvernare și s-au aliat cu AUR împotriva foștilor parteneri.
Instabilitatea politică a dus la deprecierea monedei naționale. Investitorii caută semnale cu privire la angajamentele României de reducere a deficitului bugetar în perioada următoare.
O majoritate parlamentară nouă nu a ieșit încă din negocierile informale dintre președintele Nicușor Dan și partide. BCR consideră că matematica mandatelor arată că PSD va face parte din orice nou guvern, care nu va avea însă o misiune ușoară în perioada următoare. Termenul limită pentru formarea noului cabinet este finele lunii iunie, înaintea vacanței parlamentare, arată BCR.
„În orice scenariu, se pare că noul guvern s-ar confrunta cu o sarcină dificilă în atingerea obiectivelor de consolidare fiscală pe termen mediu cu un impact negativ minim asupra creșterii”, arată economiștii BCR.
Economia a înregistrat deja două trimestre consecutive de contracție în a doua jumătate a anului trecut, o scădere semnificativă fiind înregistrată în T4, de 1,8% comparativ cu trimestru precedent. Dinamica anuală a PIB a încetinit de la 0,3% în T1 și T2 2025, respectiv 1,7% în T3, la 0,2% în T4.
Creșterea PIB a fost de doar 0,7% pe întreg anul, fiind al doilea an de evoluție slabă, după un avans de 0,9% în 2024 și unul de 2,3% în 2023.
Anul 2026 a început în aceeași notă în care l-a încheiat pe precedentul. Se remarcă o nouă contracție a vânzărilor cu amănuntul, date care dau direcția consumului, în primul trimestru din acest an cu 5%, al treilea trimestru consecutiv de scădere.
Datele din martie au arătat o oarecare ameliorare, cu o dinamică lunară de 2,6%, ceea ce a redus contracția anuală a vânzărilor de la 6,2% la 3,2%. Evoluția a venit însă mai ales pe fondul accelerării vânzărilor de combustibili.
În plan fiscal, execuția bugetară a arătat un deficit de 1% din PIB în primul trimestru, față de 2,3% în aceeași perioadă a anului trecut. Această evoluție favorabilă lasă loc pentru atingerea țintei de deficit bugetar de 6,2% din PIB în acest an, în scădere de la 7,9% din PIB în 2025 și 9,3% în 2024.
România are cea mai slabă cotație de rating recomandat investițiilor și perspectivă negativă de la toate cele trei mari agenții. Deși nu așteptă o retrogradare în acest an, BCR notează persistența îngrijorărilor agențiilor.
„Sunt necesare progrese suplimentare pe calea consolidării fiscale, împreună cu un angajament politic puternic față de aceasta, pentru o schimbare a perspectivei înapoi la stabil. Pe măsură ce ne apropiem de anul electoral 2028, perspectivele de continuare a ajustărilor fiscale se diminuează”, arată economiștii.
România a înregistrat și anul trecut cele mai mari deficite gemene (bugetar și de cont curent), având astfel cea mai vulnerabilă poziție în Uniunea Europeană, arată analiza BCR.
Ca urmare a deficitelor fiscale ridicate și a creșterii economice anemice, ponderea datoriei în PIB a atins 60% din PIB (față de 35% înainte de pandemie) și va atinge probabil un vârf de aproximativ 67-68% în 2029, potrivit estimărilor BCR.
Deprecierea recentă a leului va duce la o creștere a inflației în perioadă următoare. BCR a majorat prognoza pentru finele anului de la 5,1% la 5,5%.
