Solicitarea de anulare viza strict și exclusiv obligația stabilită atunci de ICSID în sarcina Gabriel Resources, de a plăti statului român circa 10 milioane de dolari, reprezentând cheltuieli de arbitraj și alte compensații. Procesul de anulare prevăzut de Convenția ICSID nu este o contestație a fondului deciziei arbitrale, ci o procedură care, în caz de succes, stinge decizia arbitrală, inclusiv cheltuielile de judecată acordate.
Gabriel Resources a inițiat arbitrajul în 2015.
"La 13 noiembrie 2026, Comitetul Ad Hoc al ICSID a respins cererea de anulare a lui Gabriel Resources, confirmând victoria României în procedurile de bază", a anunțat casa de avocatură Leaua Damcali Deaconu Păunescu (LDDP), care a reprezentat România.
În luna mai 2026, la Washington a avut loc o audiere de 2 zile, iar în iulie, cele 2 părți au depus fiecare declarații privind costurile de arbitraj înregistrate în cursul procedurii de anulare.
În aceeași lună, CEO-ul Dragoș Tănase a demisionat din fruntea Gabriel Resources, după ce a lucrat timp de peste 18 ani în cadrul grupului, exclusiv pe poziții de top management.
În noiembrie anul trecut, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a transmis că statul român poate executa silit participația majoritară, de 80,6858% din capital, a Gabriel Resources, la RMGC, dacă Gabriel Resources nu îi achită cheltuielile de arbitraj de circa 10 milioane dolari, dispuse după victoria din 2024 în litigiul arbitral Roșia Montană de la ICSID, cu miză de miliarde de dolari.
ANAF a pus sechestru pe pachetul de acțiuni al Gabriel Resources tot în 2024.
Restul acțiunilor RMGC, în cotă de 19,31% din capital, sunt în posesia societății românești de stat Minvest Roșia Montană, controlată de Ministerul Economiei.
Pe rolul instanțelor românești de judecată se află încă o serie procese inițiate de Gabriel Resources și RMGC, în care sunt atacate mai multe acte aferente sechestrului și punerii în executare a acestuia.
De asemenea, RMGC a rămas fără licența de concesiune pentru exploatare a perimetrului auro-argintifer Roșia Montană, emisă inițial în 1999 și prelungită apoi în 2019.
Conform G4Media, Gabriel Resources a cerut anularea deciziei Tribunalului ICSID din 2024 pentru că, printre altele, unul dintre cei doi arbitri care au decis în favoarea statului român ar fi fost plătit de un ONG anti-Roșia Montană, iar același arbitru, împreună cu președintele Tribunalului, ar fi fost remunerați de o instituție sponsorizată de avocații statului român.
În respectiva decizie, Tribunalul ICSID arăta că statul român nu a făcut abuz de putere pentru a profita de capitalul și eforturile Gabriel Resources în cadrul proiectului minier aurifer Roșia Montană, nu există nicio dovadă că diferitele instituții ale acestuia ar fi acționat în mod coordonat pentru a bloca în mod deliberat proiectul, iar afirmația Gabriel Resources, cum că ar fi descoperit doar în 2015, când a reclamat statul român la ICSID, că acesta luase cu 2 ani înainte, în 2013, o decizie politică de respingere a proiectului este lipsită de credibilitate.
″Tribunalul recunoaște faptul că reclamanții au făcut investiții substanțiale în proiect, care din păcate nu s-au materializat. Cu toate acestea, este important de reamintit că nu s-au materializat nici pentru Guvern, ca partener de joint-venture cu reclamanții în proiect. Acesta nu este un caz în care un stat a abuzat de puterile sale suverane pentru a profita de eforturile și capitalul unor investitori privați, în dauna respectivilor investitori.
Nu este nici un caz în care un stat a intervenit pentru a transfera un proiect lucrativ de la un investitor privat către un altul, mai favorizat. Acesta este un caz în care provocările de mediu, sociale, culturale și economice cu care s-a confruntat un proiect minier masiv s-au dovedit până acum insurmontabile, în circumstanțe în care vina nu poate fi atribuită, cu corectitudine, nici unei părți și nici unei cauze anume″, se menționa în document.
Potrivit celor mai recente date publice disponibile, la nivelul lunii septembrie 2026, principalii acționari ai Gabriel Resources erau administratorii americani de fonduri de hedging Electrum Global Holdings LP (20,96%) și Paulson & Co. Inc. (20,66%), alături de societatea românească de investiții financiare Swiss Capital SA (18,13%) și de vehiculul investițional Conatus Asset Management Services din Insulele Cayman (13,125).
Comunicatul integral al casei de avocatură:
″LEAUA DAMCALI DEACONU PAUNESCU - LDDP anunță că, împreună cu firma internațională de avocatură LALIVE, a asigurat a doua și ultima victorie pentru statul român în disputa sa de peste un deceniu, de peste un deceniu, cu compania minieră canadiană Gabriel Resources, apărând cu succes împotriva încercării Gabriel Resources de a anula hotărârea arbitrală care a respins cererile sale de miliarde de dolari împotriva României.
Disputa a vizat planurile eșuate ale Gabriel Resources de a dezvolta cea mai mare mină de aur la suprafață din Europa, în orașul Rosia Montana, din vestul României, după ce a obținut drepturi de concesiune asupra zonei în 1999. În arbitraj, Gabriel Resources a solicitat despăgubiri de 6,7 miliarde de dolari din România, după ce proiectul nu a reușit să avanseze din cauza preocupărilor legate de mediu și drepturile civile.
În martie 2024, un tribunal ICSID a respins în întregime pretențiile lui Gabriel Resources și a ordonat companiei să ramburseze România aproximativ 10 milioane USD în onorarii și cheltuielile legale. Gabriel Resources a încercat ulterior să anuleze această hotărâre conform Convenției ICSID.
La 13 noiembrie 2026, Comitetul ad hoc al ICSID a respins cererea de anulare a lui Gabriel Resources, confirmând victoria României în procedurile de bază.
România a fost reprezentată de LALIVE și LEAUA DAMCALI DEACONU PAUNESCU - LDDP. Echipa internațională LALIVE care a consiliat România a inclus Matthias Scherer la Zurich, Lorraine de Germiny, Isabel San Martín și Puloma Mukherjee la Londra și Emilie McConaughey la Geneva. Echipa LDDP a inclus Professor Crenguta Leaua (coordonator principal), profesor Stefan DEACONU, Andreea N. Simulescu, FCIArb (co-coordonator), LILIANA (TOADER) DEACONESCU, Andra Soare-Filatov și Corina Tanase.
Matthias Scherer de la LALIVE declară: "Am fost onorați să servim poporul român. Este o mare satisfacție să vedem că România a învins cererile excesive ale lui Gabriel."
Profesoara Crenguța Leaua de la LDDP adaugă: "Salutăm cu mare satisfacție decizia Comitetului, care marchează concluzia binemeritată a unui arbitraj de un deceniu de o importanță excepțională pentru România. Acesta este un moment de mândrie profesională profundă pentru întreaga noastră echipă, dar și unul de emoție personală autentică pentru toți cei care au contribuit la această călătorie remarcabilă. Rezultatul reflectă munca asiduă și profesionalismul tuturor colegilor implicați pe parcursul procedurilor arbitrale, precum și determinarea comună și încrederea reciprocă dintre membrii echipei."






















