Anexele proiectului păstrează însă numeroase regimuri speciale. Apărarea, justiția, diplomația, sănătatea, autoritățile de reglementare și instituțiile cu venituri proprii beneficiază de formule, indemnizații sau sporuri care pot duce veniturile mult peste plafonul sugerat de raportul de 1 la 8.
Proiectul, analizat de Profit.ro, ar urma să înlocuiască actuala Lege-cadru nr. 153/2017. Banca Națională a României este exclusă din sfera de aplicare.
Salariile vor fi împărțite în 12 grade
Funcțiile bugetare vor fi încadrate în 12 grade salariale. Primul grad corespunde coeficienților cuprinși între 1 și 1,19, iar ultimul grad celor cuprinși între 6,5 și 8.
Încadrarea funcțiilor se va face printr-o evaluare analitică bazată pe șapte criterii: nivelul de cunoștințe și experiență, complexitatea și creativitatea muncii, autonomia și impactul deciziilor, responsabilitatea de coordonare, comunicarea, condițiile de muncă și incompatibilitățile sau restricțiile specifice.
Metodologia concretă de evaluare urmează să fie aprobată prin hotărâre de Guvern în termen de 180 de zile. Sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională nu va fi însă supus acestei evaluări generale.
Valoarea de referință va putea fi modificată anual de Guvern, la propunerea ministerelor Muncii și Finanțelor, după consultarea partenerilor sociali și obținerea opiniei Consiliului Fiscal. Proiectul stabilește că majorarea cheltuielilor de personal nu va putea depăși creșterea nominală a PIB.
Începând din 2028, politica salarială va trebui corelată cu obiectivul reducerii cheltuielilor cu salariile bugetarilor ca pondere în PIB cu cel puțin 1,5 puncte procentuale între 2024 și 2031. Ministerul Finanțelor va publica în fiecare an, în luna iunie, un raport privind respectarea acestei traiectorii.
Salariile mai mari decât noua grilă nu vor fi tăiate imediat
Proiectul prevede că angajații pentru care noua grilă generează un salariu mai mic decât cel încasat în noiembrie 2026 vor primi o „diferență salarială tranzitorie”.
Astfel, pentru aceeași funcție și aceleași condiții de muncă, venitul nominal va fi păstrat. Diferența tranzitorie va fi însă absorbită treptat din creșterile salariale viitoare. În practică, angajații aflați peste nivelul noii grile nu vor pierde bani imediat, dar salariile lor ar putea rămâne înghețate până când grila îi va ajunge din urmă.
La compararea cu venitul din noiembrie 2026 nu vor fi luate în calcul toate drepturile. Sunt excluse, între altele, sporurile pentru proiecte europene, munca de noapte, orele suplimentare și activitatea desfășurată în zilele de repaus sau de sărbătoare legală.
Vechimea va fi recompensată prin cinci gradații. Prima se acordă după trei ani și majorează salariul cu 7,5%. Următoarele două aduc câte 5%, iar ultimele două câte 2,5%, procentele fiind aplicate succesiv.
Plafon de 20% pentru sporuri, dar cu multe excepții
Regula generală este că sporurile, indemnizațiile, premiile și celelalte adaosuri nu pot depăși 20% din fondul salariilor de bază, calculat la nivelul ordonatorului principal de credite sau al sursei de finanțare.
Plafonul este însă diminuat ca efect de numărul mare de excepții. Nu intră în limita de 20% sporul de noapte de 25%, plata orelor suplimentare, munca în weekend și în zilele de sărbătoare legală, indemnizația pentru persoanele cu dizabilități și anumite sporuri de izolare.
Orele suplimentare trebuie compensate cu timp liber în termen de 60 de zile. Dacă acest lucru nu este posibil, ele se plătesc cu o majorare de 75%. Pentru munca în zilele de repaus săptămânal sau de sărbătoare legală este prevăzută o majorare de 100%.
40% pentru fonduri europene, ANAF, Finanțe, Vamă
Angajații implicați în proiecte finanțate din fonduri europene sau alte surse externe pot primi o majorare de până la 40%, proporțională cu timpul lucrat și cu progresul proiectului.
De același procent pot beneficia primarii și președinții de consilii județene.
Proiectul permite acordarea unei majorări de până la 40% și personalului din Ministerul Finanțelor, ANAF, Autoritatea Vamală, Oficiul pentru prevenirea spălării banilor și alte structuri din domeniul financiar.
Premiile de performanță vor fi acordate dintr-un fond de cel mult 4% din totalul salariilor de bază. Premiul individual va putea reprezenta între 10% și 20% din salariu și va fi calculat în funcție de rezultatele obținute într-o perioadă de trei, șase sau 12 luni. Pentru cea mai mare parte a bugetarilor, sistemul va putea fi aplicat din 2028 și numai dacă România și-a respectat ținta de deficit în anul precedent.
Administrațiile locale care îndeplinesc anumite criterii privind veniturile proprii vor putea acorda un spor de capacitate fiscală de până la 15%.
Profesor debutant, salariu de bază de aproximativ 7.790 de lei
În învățământ, grila din proiect prevede pentru un profesor universitar cu vechime mare un coeficient de 4, echivalentul unui salariu de bază brut de 16.400 de lei.
Un conferențiar universitar cu vechime mare ar avea un salariu de bază de aproximativ 12.792 de lei. Pentru un profesor din învățământul preuniversitar, cu studii superioare, gradul didactic I și peste 25 de ani vechime în învățământ, grila indică aproximativ 9.758 de lei. Un profesor debutant ar porni de la aproximativ 7.790 de lei.
Aceste valori reprezintă salarii de bază calculate cu valoarea de referință de 4.100 de lei, înaintea gradațiilor și sporurilor aplicabile.
Personalul din zone izolate va putea primi un spor de până la 15%, scos din plafonul general. Personalul din învățământul special, logopezii și profesorii itineranți sau de sprijin pot beneficia de o majorare de până la 15%. Pentru predarea simultană la două, trei, patru sau cinci clase sunt prevăzute sporuri de 5%, 7%, 10%, respectiv 15%. Practica pedagogică va putea fi remunerată cu o majorare cuprinsă între 5% și 15%.
Diriginții, educatorii, învățătorii și profesorii pentru învățământul primar sau preșcolar vor primi o indemnizație reprezentând 10% din valoarea de referință, adică 410 lei.
Universitățile vor putea acorda majorări de până la 20% din venituri proprii. Conducătorii de doctorat vor primi câte 1% pentru fiecare doctorand coordonat, în limita a 10%.
Medic primar, salariu de bază de 16.400 de lei
În sănătate, un medic primar are în grilă coeficientul 4, echivalentul unui salariu de bază de 16.400 de lei. Un medic specialist ar avea 13.120 de lei, iar un medic rezident în anul I, 7.872 de lei. Pentru un rezident în anul VI, baza ajunge la aproximativ 10.496 de lei.
Un asistent medical principal cu studii superioare ar avea aproximativ 7.872 de lei, iar unul cu studii postliceale, aproximativ 7.052 de lei. Salariul de bază al unui infirmier ar fi de aproximativ 5.699 de lei, iar cel al unui brancardier sau îngrijitor ar fi în jurul a 5.360 de lei.
Managerii celor mai mari spitale pot ajunge la coeficientul 6, adică la un salariu de bază de 24.600 de lei.
Personalul care lucrează în ture poate primi 15% în locul sporului de noapte. Munca desfășurată în timpul programului normal în zilele de repaus sau de sărbătoare legală poate fi plătită cu o majorare de 30%, dacă nu se acordă timp liber.
Pentru condiții foarte periculoase este prevăzut un spor de până la 50% la nivelul I și de până la 30% la nivelul al II-lea. Pentru condiții periculoase, sporul ajunge la 15%, iar pentru condiții grele, la 5%.
Sporul de până la 50% poate fi acordat pentru cel mult 10% din personal, iar pentru celelalte categorii limitele sunt de câte 20%. Sporurile pentru condiții de muncă nu pot fi cumulate.
Unitățile sanitare pot modifica nivelul coeficienților cu plus sau minus 15%. Ambulatoriile și unitățile medico-sociale primesc o reducere de 15%, în timp ce medicina legală poate beneficia de o majorare de 15%. Cheltuielile suplimentare rezultate din creșterea coeficienților trebuie compensate cu reduceri în alte unități.
În asistența socială, sporul pentru condiții periculoase poate ajunge la 40%. Pentru asistentul personal, îngrijitorul la domiciliu sau părintele social, salariul de bază poate coborî până în apropierea valorii minime a grilei, la aproximativ 4.182 de lei.
Judecător la Înalta Curte, aproximativ 22.550 de lei
În justiție, un judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu vechime maximă, ar avea un coeficient de 5,5, echivalentul unui salariu de bază de 22.550 de lei.
Pentru un procuror de nivel maxim din Parchetul General, DNA sau DIICOT, grila indică aproximativ 22.099 de lei. Un judecător de curte de apel ar putea ajunge la aproximativ 21.986 de lei, unul de tribunal la aproximativ 20.900 de lei, iar unul de judecătorie la aproximativ 18.040 de lei.
Indemnizațiile de conducere se adaugă separat. Pentru președintele Înaltei Curți și procurorul general este prevăzut un supliment de 0,65 din valoarea de referință, adică 2.665 de lei. Pentru alte funcții de conducere, suplimentele coboară până la 0,2 din valoarea de referință.
Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii vor primi indemnizația aferentă funcției de bază și încă 25% pentru calitatea de membru. Membrii de drept ai CSM vor primi 50% din indemnizația maximă a unui judecător de la Înalta Curte.
Personalul auxiliar va primi majorări în funcție de nivelul instituției: 5% la tribunale, 7,5% la curțile de apel și 10% la Înalta Curte, Parchetul General, DNA și DIICOT.
Apărarea păstrează un sistem salarial separat
Pentru apărare, ordine publică și securitate națională, venitul lunar este format din solda de funcție, solda de grad, gradații și numeroase prime sau indemnizații.
Coeficientul maxim pentru funcție este de aproximativ 5,5, ceea ce înseamnă 22.550 de lei. La această sumă se adaugă solda de grad. Coeficientul de grad pornește de la 0,4 pentru soldat și ajunge la 1,1 pentru mareșal.
Există șapte gradații de vechime, fiecare aducând succesiv câte 3%. Coeficientul funcției poate fi majorat suplimentar cu până la 0,4 pentru risc, rol, tipul misiunii sau condițiile specifice.
Sunt prevăzute majorări de până la 70% pentru operațiuni speciale, până la 40% pentru poliția judiciară, până la 30% pentru activitatea în structuri centrale, NATO sau UE, 25% pentru activități anticorupție și 25% pentru personalul care lucrează cu câini sau cai de serviciu.
Personalul civil din instituțiile de apărare și ordine publică poate primi o compensație lunară de 20%, în afara plafonului general. Multe dintre drepturile militarilor, polițiștilor și personalului din serviciile de informații nu intră, de asemenea, în plafonul de 20%.
Pentru misiuni externe este prevăzută o compensație de risc de până la o valoare de referință, adică 4.100 de lei lunar, precum și o indemnizație unică de campanie de 4.100 de lei.
Personalul care îndeplinește condițiile pentru pensia de serviciu, dar continuă să lucreze, poate primi lunar o treime din solda de grad. Suma nu este impozitată, nu intră în baza de calcul a pensiei și nu este supusă contribuțiilor sociale.
Salariile din sistemul de apărare și securitate nu vor fi publicate, instituțiile fiind exceptate de la regulile generale de transparență salarială.
Diplomații beneficiază de locuințe, indemnizații și școlarizarea copiilor
Pentru personalul trimis în străinătate, salariul va fi calculat prin înmulțirea coeficientului funcției cu valoarea de referință și cu un coeficient de țară. Acesta din urmă va fi actualizat anual în funcție de costul vieții, riscurile de securitate și medicale, poziția geografică și importanța strategică a postului.
Coeficientul de funcție ajunge la 6,6 pentru ambasadorul care conduce o misiune diplomatică și coboară până la 1,76 pentru funcțiile de execuție aflate la baza grilei.
Diplomatul acreditat în mai multe state primește o majorare de 10%. Pentru soțul sau soția care îl însoțește și nu obține venituri în străinătate este prevăzută o indemnizație de 25% din salariul celui trimis în misiune.
Pentru fiecare copil se acordă lunar 0,25 din valoarea de referință. Statul suportă taxele de școlarizare sau universitare în limita a 10.000 de euro anual pentru fiecare copil, până la vârsta de 26 de ani.
Personalul primește indemnizații de instalare și reprezentare, locuință, utilități, asigurări de sănătate și plata intervențiilor medicale urgente. Statul suportă și transportul bagajelor, în limita a 650 de kilograme pentru șeful misiunii și 500 de kilograme pentru ceilalți angajați.
Diplomații care lucrează în centrala Ministerului de Externe și nu au locuință în București pot primi o compensație neimpozabilă pentru chirie, în limita a 50% din salariul de bază.
Coeficienți în creștere anuală pentru demnitari
Proiectul stabilește pentru demnitari coeficienți care cresc programat în fiecare an până în 2031.
Președintele României pornește de la un coeficient de aproximativ 6,47 în 2026–2027, echivalentul unui salariu brut de aproximativ 26.528 de lei. Coeficientul urcă treptat până la 8 în 2031. Premierul și președinții celor două Camere ar porni de la aproximativ 25.286 de lei.
Pentru miniștri, salariul calculat la valoarea de referință din 2026 este de aproximativ 22.802 lei, iar pentru parlamentari, de aproximativ 19.896 de lei.
Salariile primarilor
Primarul general al Capitalei ar avea aproximativ 24.650 de lei, iar președinții de consilii județene, primarii municipiilor reședință de județ și primarii de sector, aproximativ 22.308 lei.
Un primar al unui municipiu cu mai puțin de 10.000 de locuitori ar porni de la aproximativ 13.538 de lei.
Creșterea programată a coeficienților poate fi însoțită, după 2027, de majorarea valorii de referință. În acest caz, indemnizațiile demnitarilor ar crește prin ambele componente ale formulei.
ANRE, ASF și ANCOM pot depăși raportul 1 la 8
Una dintre cele mai importante excepții apare la autoritățile de reglementare finanțate din venituri proprii.
În cazul ANRE, ASF și ANCOM, proiectul introduce un indice de competitivitate cuprins între 1 și 2, aplicat valorii de referință și coeficientului funcției. Pentru președinții acestor instituții, coeficientul poate ajunge la 7.
Aplicată literal, formula maximă este 4.100 de lei înmulțit cu 7 și apoi cu indicele 2. Rezultă un salariu de bază de 57.400 de lei, cu mult peste plafonul de 32.800 de lei corespunzător coeficientului general maxim 8.
În forma actuală, această formulă contrazice cel puțin aparent principiul central al raportului de salarizare 1 la 8.
