Volumul vânzărilor cu amănuntul a scăzut cu 6,5% în termeni anuali în ianuarie, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, pe seria ajustată cu numărul de zile lucrătoare și sezonalitatea, arată datele de la Statistică. Declinul s-a accentuat față de nivelul de 2% din decembrie și față de cel de 4,1% din octombrie. Este cea mai mare scădere a vânzărilor de la lockdownul din pandemie. Dacă excludem acel eveniment, este cea mai mare scădere de la criza din 2009-2010. Erste anticipa o scădere anuală de 3,4% a vânzărilor.
Pe seria brută, contracția anuală a fost de 9,1%, față de 1,6% în decembrie. UniCredit anticipa o scădere anuală de 2,9% pe seria neajustată.
Față de decembrie, vânzările au scăzut cu 3,7% pe seria ajustată sezonier, cea mai mare contracție de după luna august, când intrau în vigoare taxele crescute.
În termeni anuali, pe datele ajustate, cel mai mult au scăzut vânzările de bunuri nealimentare, cu 7,9%, în timp ce vânzările de carburanți au scăzut cu 4,8% și cele de alimente cu 3%.
Încrederea consumatorilor măsurată prin sondaje de specialitate a fost la cel mai redus nivel de după 2010-2011 în ianuarie 2026, mai jos inclusiv decât în pandemie, pe fondul estimărilor pesimiste privind perspectivele economice și situația financiară. Indicele a crescut ușor în februarie, dar se menține în apropierea minimelor istorice.
Situația veniturilor populației s-a deteriorat în ultimul an, mai cu seamă în lunile de după majorarea taxelor și creșterea facturilor la energia electrică, care aproape au dublat inflația de la puțin peste 5% la aproape 10% pe an.
Dinamica anuală a salariilor a înregistrat o scădere reală începând cu luna iulie. În decembrie, salariile au scăzut în termeni reali cu 4,5%, având în vedere inflația de 9,7% și dinamica nominală de doar 4,8%. În cazul bugetarilor din administrație și învățămân, salariile au scăzut și în termeni nominali.
Inflația va rămâne ridicată până în trimestrul al treilea, arată BNR, când ar urma să scadă semnificativ, pe fondul unui puternic efect de bază – creșterile de prețuri de anul trecut vor ieși din calculul statistic. Actuala prognoză a BNR arată o creștere a inflației în trimestrul al doilea spre 10%. Creșterile recente ale cotațiilor la petrol și gaze pe piețele internaționale ar putea duce la o inflație în creștere.
În sensul scăderii inflației lucrează însă deficitul de cerere din economie, arată BNR.
De altfel, economia a intrat în al doilea semestru de anul trecut în recesiune tehnică, cu o contracție serioasă mai ales în T4, de 1,9% față de trimestrul precedent.
Economiștii se așteaptă la un consum redus în prima jumătate a anului, cel puțin până inflația va scădea. Creșterea economică din acest an - estimată în jurul a 1% -, va fi generată de investiții.
De altfel, analiștii băncilor comerciale cred că România a epuizat modelul de creștere economică bazată pe stimularea consumului prin deficite bugetare ridicate, având în vedere că economia nu a ținut pasul cu cererea, care a fosta acoperită din importuri.
PIB a crescut cu 0,7% în 2025, cu o contribuție de 0,4 puncte procentuale din partea consumului privat. Pe partea de ofertă, comerțul total (care îl include pe cel cu amănuntul) a avut o contribuție negativă de -0,1 pp la dinamica pe tot anul și de -0,3 pp la dinamica anuală de 0,2% din T4.
