Plenul comun al Parlamentului dezbate și votează, duminică, cele patru moțiuni de cenzură depuse de AUR, S.O.S România și POT la adresa Guvernului Ilie Bolojan, în urma angajării răspunderii pe cinci proiecte de lege care cuprind măsurile din pachetul doi de reformă. Opoziția a decis să nu depună moțiune de cenzură pe proiectul privind pensionarea magistraților. Șansele ca moțiunile să fie adoptate și guvernul să fie demis sunt mici, în condițiile în care Opoziției îi lipsesc peste 100 de voturi, scrie News.ro.
Joi, moțiunile de cenzură depuse de Opoziție au fost citite în plenul comun, urmând ca duminică să aibă loc dezbaterea lor și votul.
Cele patru moțiuni depuse de AUR, S.O.S România și POT se intitulează: "Demisia guvernului Bolojan – cel mai bun tratament pentru sistemul de sănătate, dar și pentru România!", "Opriți politizarea companiilor publice. Opriți batjocorirea proprietății statului!", "Guvernul mimează reforma - ASF, ANRE și ANCOM continuă să fie instituții corupte, incompetente și rău-voitoare, captive clientelei politice și lipsite de guvernanță profesionistă" și "Opriți sărăcirea românilor! Tăiați de la voi, nu de la ei!".
Potrivit procedurii, pentru fiecare moțiune de cenzură se va organiza o ședință de plen comun. Moțiunea va fi citită din nou, în plen și va urma dezbaterea și votul. Ulterior, va începe o nouă ședință de plen, pentru următoarea moțiune, până la epuizarea celor patru moțiuni.
Pentru a fi adoptate, moțiunile au nevoie de 233 de voturi favorabile. Coaliția de guvernare formată din PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile naționale, are, în acest moment, 311 parlamentari în timp ce Opoziția formată din AUR, S.O.S România și POT are doar 119 parlamentari.
Neafiliații din Parlament numără 34 de membri , 17 la Camera Deputaților și 6 la Senat, plul noul grup nou format, Pace- Întâi România, care are 11 membri.
Pentru a trece moțiunile de cenzură, este nevoie de 233 de voturi, astfel că opoziției îi lipsesc peste 100 de voturi ca demersul să reușească. Dacă moțiunile de cenzură sunt respinse, proiectele de lege se consideră adoptate, însă Opoziția mai are o șansă, atacarea lor la CCR.
După votul din Parlament, în cazul în care moțiunile de cenzură sunt respinse, Opoziția mai are posibilitatea să le atace la Curtea Constituțională.
Singurul proiect pe care Opoziția nu a depus moțiune de cenzură este cel privind pensiile magistraților. Cu toate acestea, proiectul nu va ajunge la promulgare, deoarece Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat că va sesiza Curtea Constituțională cu privire la legea prin care sunt modificate condițiile de pensionare pentru magistrați, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament.
Argumentele ICCJ se referă la încălcarea prevederilor din Constituție referitoare la principiul statului de drept și a articolelor privind condițiile în care Guvernul își poate angaja răspunderea asupra unui proiect de lege.
Instanța supremă consideră că legea care modifică pensiile judecătorilor și procurorilor „încalcă nu mai puțin de 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale și numeroase principii fundamentale ale statului de drept”.
Premierul Ilie Bolojan declara, după depunerea moțiunilor de cenzură, că ”stabilitatea din coaliție se va vedea la finalul săptămânii”.
”Dacă vor fi depuse moțiuni de cenzură, se va vedea cum funcționează această coaliție în Parlament”, preciza el.
Guvernul și-a asumat luni seară, în Parlament, răspunderea pe fiecare dintre cele cinci legi cuprinse în al doilea pachet de măsuri pregătite pentru reducerea deficitului bugetar.
Pachetul doi de măsuri fiscal pentru reducerea deficitului cuprinde măsuri pe cinci segmente - pensiile magistraților, sănătate, companiile de stat, companiile autofinanțate - ASF, ANCOM și ANRE și componenta de fiscalitate-insolvență.
O restanță a acestui pachet este reforma administrației, unde nu s-a ajuns la un acord în coaliție.
Ce cuprind proiectele din pachetul doi, pe care și-a angajat Guvernul răspunderea în Parlament și care sunt contestate de opoziție
- Primul proiect de lege a fost cel privind pensiile magistaților. Premierul Bolojan declara că acesta ”rezolvă două dintre cele trei probleme majore care țin de partea de eficiență și de echitate a acestui domeniu, respectând independența justiției”.
Prima dintre ele este vârsta de pensionare. ”Acest proiect prelungește vârsta de pensionare la vârsta standard, deci până la 65 de ani, și acordă o perioadă tranzitorie, în așa fel încât vârsta de pensionare să crească treptat în următorii 10 ani”, a precizat premierul Bolojan.
Cel de al doilea aspect cuprins în proiect este valoarea pensiei în magistratură. ”În formula propusă de lege, pensia în magistratură nu va putea depăși 70% din valoarea ultimului salariu, ceea ce, oricum, este cea mai mare pensie dintre categoriile profesionale din România, dar este una mult mai echitabilă și mai apropiată de realitate”, a precizat premierul.
- Al doilea pachet legislativ este cel pentru sănătate. Ministrul Sănătății declara că acesta ”vine să reașeze multe componente importante din sistemul de sănătate”.
Principalele modificări aduse se referă la reorientarea pacienților din zona de spitalizare continuă în zona de medicină primară și medicină de ambulatoriu de specialitate.
O altă modificare importantă se referă la regândirea indicatorilor de performanță și de reevaluare anuală pentru managerii unităților sanitare, dar și pentru mpdul de ocupare a funcțiilor de conducere pentru secțiile clinice din spitalele publice din România. O altă modificare importantă se referă la medicina primară, și anume modul în care se vor deconta serviciile în cabinetele de medicină de familie, în sensul în care, până în anul 2027, 20% din bugetul alocat se va duce pentru plata per capita, iar 80% din buget va fi decontat în funcție de numărul de servicii pe care medicii de familie le decontează și le raportează în sistemul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
Proiectul se referă și la modul în care se alocă influențele salariale în unitățile sanitare publice. Acestea vor fi alocate direct proporțional cu numărul de servicii și cu metodologia criteriilor de performanță, care va fi elaborată prin Hotărâre de Guvern.
- Proiectul privind reforma în companiile de stat cuprinde modificări la Legea 109, pentru a aduce la realitatea societății românești de astăzi indicatori de performanță și mai ales remunerațiile pe care le primesc astăzi cei care sunt în consiliile de administrație, membrii executivi-neexecutivi, inclusiv a managementului companiilor”, anunța secretarul general al Guvernului, Radu Oprea.
Proiectul prevede o reașezare între ponderea indicatorilor financiari și indicatorilor nefinanciari. Astfel, indicatorii de performanță își schimbă ponderile, 50-75% indicatorii de performanță financiari și 25-50% cei nefinanciari.
Proiectul prevede, de asemenea, scăderea numărului de membri în consiliile de administrație, de la șapte la cinci, de la cinci la trei și, de asemenea, reducerea indemnizațiilor în procente semnificative.
- Un alt proiect este proiectul de lege care vizează reforma fiscală, a insolvenței.
”România face un pas decisiv pentru a parcurge următoarele examene din septembrie și octombrie cu bine. E un pas extrem de important pentru a depăși această perioadă economică dificilă prin care trecem. Foarte multe din prevederile acestui pachet erau lucruri care fie erau asumate în PNRR, în varianta inițială acum patru ani, dar angajamente care nu au fost duse la bun sfârșit, fie erau multe alte chestiuni legate de combaterea evaziunii, de insolvență, de modul în care tratăm și respectăm contribuabilii, reguli noi în privința colectării ANAF”, a explicat ministrul Finanțelor prevederile din acest proiect.
El a explicat că pachetul 2 ”reușește să rezolve niște probleme structurale legate de modul în care colectăm bani publici, de modul în care tratăm firmele în insolvență, de modul în care tratăm eșalonările, regândim eșalonările la nivelul ANAF-ului, astfel încât să fie corecte”.
O măsură foarte importantă este eliminarea impozitului pe cifra de afaceri a companiilor de peste 50 de milioane de euro, care nu discrimina între companii românești și companii străine, le trata pe toate la fel. Noul sistem de impozitare pe care l-am propus tratează punctual acele cheltuieli ale companiilor multinaționale care sunt sensibile, vorbim de cheltuieli de management, vorbim de consultanță, vorbim de proprietate intelectuală, și atrage atenția asupra unei mai bune monitorizări a acestor cheltuieli”, a explicat Nazare.
- Al patrulea proiect, prezentat de șeful Cancelariei, Mihai Jurca, s-a referit la reforma autorităților de reglementare.
”Vine cu trei propuneri destul de simple. Până la finalul lunii octombrie, conducerile ASF, ANRE și ANCOM vor trebui să vină în cadrul structurilor parlamentare cu propuneri de reducere a organigramei cu 10% pentru posturile de specialitate și cu 30% pentru posturile suport din cadrul fiecărei structuri”, a precizat Jurca.
De asemenea, se impune reducerea indemnizațiilor conducerii acestor structuri cu 30% și tot cu 30% a indemnizațiilor și a salariilor personalului.
Această propunere va trebui făcută până în data de 30 octombrie. O ultimă măsură pe care legea o prevede este stabilirea unui cuantum maxim pentru bonusurile pe care conducerile companiilor le pot oferi.
”Stabilim un cuantum de maxim două salarii brute pentru aceste bonusuri și, sigur, ele se pot și se vor acorda în situația atingerii unor indicatori de performanță și în situația în care există condiții bugetare corecte la nivel național”, a mai declarat Mihai Jurca.
CE PREVEDE CONSTITUȚIA CU PRIVIRE LA ASUMAREA RĂSPUNDERII GUVERNULUI
Angajarea răspunderii Guvernului este reglementată de ARTICOLUL 114 din Constituția României:
(1) Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege.
(2) Guvernul este demis dacă o moțiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declarației de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condițiile articolului 113.
(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2) , proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declarației de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.
(4) În cazul în care Președintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în ședința comună a celor două Camere.
