Bolojan adaugă că ordonanța de urgență de vineri confirmă „ce s-a moștenit”: deficit bugetar scăzut la 3,81% din PIB după primele 9 luni și investiții publice crescute cu peste 25 de miliarde de lei față de anul trecut.
„Sunt date asumate oficial astăzi de Guvern. Sigur, pentru PSD este deja «modus operandi» să atace seara, la televizor, ceea ce miniștrii PSD au adoptat dimineața, în Guvern. Acum, că ați confirmat oficial buna moștenire, puneți mâna și guvernați, pentru că nevoile României nu se reduc la rectificare. Și încercați să guvernați mai bine decât ați făcut-o data trecută”, mai spune fostul premier.
"Tot e bine că PSD și-a adus aminte de urgențele reale, acelea care au impus votul de necesitate, pentru că fostul guvern nu avea instrumentele necesare pentru a le mai rezolva, și a abandonat șantajul cu blocarea rectificării până la prezentarea unor deficite măsluite", afirmă fostul premier Ilie Bolojan, la scurt timp după ce Guvernul a anunțat că a aprobat prima rectificare bugetară din 2026.
Bolojan spune că, mai mult, ordonanța de urgență privind rectificarea "confirmă ceea ce s-a moștenit: deficitul bugetar a scăzut, după primele 9 luni, la 3,81% din PIB, de la 5,31% în aceeași perioadă din 2025. Investițiile publice au crescut cu peste 25 de miliarde de lei față de nivelul din anul trecut".
"Sunt date asumate oficial astăzi de Guvern. Sigur, pentru PSD este deja modus operandi să atace seara, la televizor, ceea ce miniștrii PSD au adoptat dimineața, în Guvern.
Acum, că ați confirmat oficial buna moștenire, puneți mâna și guvernați, pentru că nevoile României nu se reduc la rectificare. Și încercați să guvernați mai bine decât ați făcut-o data trecută", afirmă Bolojan.
Potrivit fostului premier, OUG de vineri "arată și ratările miniștrilor PSD".
"Spre exemplu, în cazul Ministerului Sănătății, cea mai mare parte a sumelor rectificate este consecința eșecului domnului Rogobete de a aloca banii din buget în funcție de priorități, nu de preferințe sau interese, și de a accesa fondurile europene (PNRR și coeziune), în valoare de 700 de milioane de lei", mai spune Ilie Bolojan.
Guvernul a aprobat vineri, la propunerea Ministerului Finanțelor, prima rectificare bugetară din 2026. Fondurile suplimentare sunt direcționate către medicamente și servicii medicale, plata pensiilor, servicii sociale și bugete locale. Investițiile publice beneficiază de aproximativ 169 de miliarde de lei, peste 8% din PIB.
Rectificarea este construită cu menținerea țintei de deficit cash de 6,2% din PIB. Alocările suplimentare sunt corelate cu reducerea sumelor estimate că nu vor fi utilizate în acest an și cu actualizarea prognozei de venituri pe baza încasărilor efective.
Actul normativ are la bază concluziile Raportului privind situația economică și bugetară pe primul semestru și execuția bugetului general consolidat pe primele nouă luni ale anului 2026, încheiată cu un deficit de 3,81% din PIB, față de 5,31% din PIB în aceeași perioadă a anului 2025.
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a anunțat că rectificarea bugetară aprobată vineri nu presupune cheltuieli suplimentare. Sănătatea este domeniul care primește cele mai mari sume, fiind de asemenea crescute bugetele Ministerului de Interne și sume pentru cheltuieli de funcționare. Nazare spune că, după învestirea noului Guvern, cheltuielile României pentru finanțarea de pe piețele externe au scăzut.
Nazare a mai informat că o a doua rectificare bugetară va avea loc până la finalul lunii noiembrie.
"Un buget cu rectificare credibilă și serioasă, cum este aceasta pe care am făcut-o astăzi, o a doua rectificare până la finalul lunii noiembrie, un buget credibil asigură România în anul 2027 că își menține calificativul de investiții și deschide calea, printr-o execuție serioasă a bugetului anului 2027, pentru potențială creștere a perspectivei pe care o avem astăzi de rating", a mai spus ministrul.
Guvernul a aprobat rectificarea bugetară - Lista ministerelor care primesc și pierd bani
Guvernul a adoptat o primă rectificare bugetară, de urgență, care va fi urmată până la final de noiembrie, de a doua rectificare. Cele mai importante alocări s-au făcut către Ministerul Sănătății, toate alocările fiiind în linie cu obiectivul de a respecta ținta de deficit bugetar de 6,2% din PIB pentru acest an, a spus ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
"Pregătim o a doua rectificare bugetară în termenul legal, până la 30 noiembrie și ne propunem să începem discuțiile pe bugetul anului rumător în cel mai scurt timp posibil", a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Ministrul a declarat într-o conferință de presă după ședința de Guvern, că Educația a primit o alocare suplimentară în ședința de guvern de 140 de milioane de lei, pentru învățământ universitare și cheltuieli.
De asemenea, potrivit informațiilor Profit.ro, față de proiectul de rectificare anunțat anterior, alte circa 400 de milioane de lei au fost alocate pentru Ministerul Dezvoltării, în scopul plății de facturi.
Rectificarea este construitã cu menținerea țintei de deficit cash de 6,2% din PIB. Alocãrile suplimentare sunt corelate cu reducerea sumelor estimate cã nu vor fi utilizate în acest an și cu actualizarea prognozei de venituri pe baza încasãrilor efective. Actul normativ are la bazã concluziile Raportului privind situația economicã și bugetarã pe primul semestru și execuția bugetului general consolidat pe primele nouã luni ale anului 2026, încheiatã cu un deficit de 3,81% din PIB, fațã de 5,31% din PIB în aceeași perioadã a anului 2025.
Principalele alocãri
- 7,12 miliarde de lei pentru sãnãtate, astfel: 3,22 miliarde de lei în plus pentru bugetul asigurãrilor de sãnãtate și disponibilizarea separatã a aproximativ 3,9 miliarde de lei deja prevãzute în acest buget;
- 3,47 miliarde de lei în plus la transferurile cãtre bugetul asigurãrilor sociale de stat, pentru plata pensiilor;
- 2,81 miliarde de lei în plus pentru bugetele locale, inclusiv 2 miliarde de lei pentru stingerea plãților restante;
- aproximativ 169 de miliarde de lei pentru investiții, cu circa 4 miliarde de lei peste programul aprobat prin legea bugetului.
Sãnãtatea beneficiazã de fonduri suplimentare pentru tratamente și urgențe
Bugetul Fondului național unic de asigurãri sociale de sãnãtate este suplimentat cu 3,22 miliarde de lei. Din aceastã sumã, 3,20 miliarde de lei sunt destinate medicamentelor, materialelor sanitare și serviciilor medicale, inclusiv programelor naționale de sãnãtate și decontãrii serviciilor spitalicești. Sunt acoperite și drepturi salariale ale personalului din unitãțile sanitare publice.
Separat de suplimentare, CNAS poate utiliza aproximativ 3,9 miliarde de lei reținute la începutul anului din bugetul deja aprobat. Plafonul pentru încheierea contractelor cost-volum și cost-volum-rezultat este stabilit la 9,1 miliarde de lei.
Prin bugetul Ministerului Sãnãtãții sunt alocate suplimentar 774 de milioane de lei:
- 183 de milioane de lei pentru salariile personalului serviciilor județene de ambulanțã;
- 200 de milioane de lei pentru funcționarea UPU/SMURD din spitalele autoritãților locale;
- 391 de milioane de lei pentru acțiuni prioritare și programe naționale de sãnãtate în spitalele din subordinea ministerului.
Ministerul poate utiliza și aproximativ 500 de milioane de lei din sumele reținute inițial. Totodatã, alocãrile pentru proiecte cu finanțare externã nerambursabilã cu execuție redusã sunt diminuate cu 700 de milioane de lei. Dupã toate ajustãrile, creșterea netã a bugetului Ministerului Sãnãtãții este de aproximativ 72 de milioane de lei.
Resurse pentru plata pensiilor și funcționarea serviciilor publice
Transferurile cãtre bugetul asigurãrilor sociale de stat cresc cu 3,47 miliarde de lei, pentru echilibrarea bugetului de pensii pânã la sfârșitul anului. Creșterea netã a bugetului Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidaritãții Sociale este de 3,32 miliarde de lei.
La Ministerul Afacerilor Interne sunt asigurate 550 de milioane de lei pentru pensiile din decembrie, 68,6 milioane de lei pentru încadrarea absolvenților Academiei de Poliție și 37,5 milioane de lei pentru menținerea capacitãții operative.
Bugetele locale primesc suplimentar 2,81 miliarde de lei
Suplimentarea sumelor defalcate din TVA este de 2.808,4 milioane de lei și cuprinde:
- 280,1 milioane de lei pentru cheltuieli descentralizate la nivelul județelor. Principalele suplimentãri vizeazã Programul pentru școli al României (124,2 milioane), protecția copilului (86,3 milioane), centrele pentru adulți cu dizabilitãți (57,7 milioane) și cãminele pentru vârstnici (12,8 milioane);
- 237,1 milioane de lei pentru cheltuieli descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor Bucureștiului. Sunt suplimentate fondurile pentru asistenții personali ai persoanelor cu dizabilitãți grave și indemnizațiile lunare (106,6 milioane), finanțarea de bazã a școlilor (83,9 milioane), îngrijirea vârstnicilor și indemnizațiile îngrijitorilor informali (53,5 milioane), precum și alte servicii sociale;
- 2.257,5 milioane de lei pentru echilibrarea bugetelor locale, din care 2 miliarde pentru plãți restante și 257,5 milioane rezultate din actualizarea estimãrii impozitului pe venit;
- 33,7 milioane de lei pentru învãțãmântul preuniversitar particular și confesional acreditat, inclusiv pentru executarea unor hotãrâri judecãtorești în județul Arad.
Sumele reprezintã majorãri nete, dupã ajustarea alocãrilor la necesarul comunicat de autoritãțile locale. Aceste ajustãri includ diminuãri de 31,7 milioane de lei la transportul gratuit al elevilor, 23,8 milioane la Programul pentru școli în București și 6,4 milioane la drepturile copiilor cu cerințe educaționale speciale din învãțãmântul special.
Douã miliarde de lei pentru stingerea restanțelor administrațiilor locale
Din suplimentarea totalã pentru bugetele locale, 2 miliarde de lei sunt destinate unui mecanism prin care administrațiile își achitã restanțele cãtre furnizori, iar furnizorii își sting, cu aceste sume, datoriile fiscale cãtre buget. Sunt eligibile și obligațiile fiscale restante proprii ale autoritãților locale.
Mecanismul vizeazã restanțele înregistrate la 30 septembrie 2026 de autoritãțile locale, instituțiile finanțate din bugetele locale și spitalele din rețeaua acestora. Sunt incluși furnizorii de bunuri, servicii și lucrãri, furnizorii de energie termicã și operatorii de transport public.
Utilizarea sumelor se face pe baza certificatelor de atestare fiscalã și a acordurilor dintre pãrți, exclusiv pentru stingerea obligațiilor eligibile. Mecanismul reduce arieratele și deblocheazã plãțile, iar sumele se regãsesc în încasãrile bugetare. Cererile se depun pânã la 25 noiembrie 2026. Sumele repartizate și neutilizate pânã la 21 decembrie se retrag.
Investițiile se mențin la peste 8% din PIB
Bugetul de investiții se situeazã la aproximativ 169 de miliarde de lei, cu circa 4 miliarde peste nivelul aprobat prin legea bugetului. Resursele sunt reorientate cãtre finalizarea proiectelor din PNRR și din fonduri europene.
Alocãrile pentru componenta de împrumut a PNRR cresc cu aproximativ 2,7 miliarde de lei, din care 2 miliarde în bugetele locale și 746 de milioane la bugetul de stat. Cheltuielile de capital cresc cu 1,7 miliarde de lei la nivelul bugetului general consolidat. Alocãrile pentru granturile PNRR și pentru proiectele cu finanțare externã nerambursabilã se ajusteazã în funcție de execuție, cu menținerea finanțãrii necesare proiectelor în derulare.
Ordonanța permite redistribuirea creditelor neutilizate între programe europene, PNRR și ordonatori, în limita fondurilor aprobate și cu respectarea condițiilor legale. Pot fi acoperite și cheltuieli necesare finalizãrii proiectelor care nu sunt cuprinse în contractele de finanțare, în limita indicatorilor tehnico-economici aprobați, precum și sume stabilite prin hotãrâri judecãtorești definitive. Pentru proiectele SAFE, cu o alocare de 6,37 miliarde de lei în 2026, sunt permise virãri și redistribuiri între ordonatori.
Veniturile și cheltuielile sunt ajustate la execuția bugetarã
La nouã luni, deficitul a fost de 3,81% din PIB, fațã de 5,31% în aceeași perioadã din 2025. Rectificarea utilizeazã un PIB nominal actualizat de 2.086,3 miliarde de lei. Deficitul nominal crește cu 3,5 miliarde de lei, la 130,3 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 6,2% din PIB.
Veniturile bugetului general consolidat sunt revizuite în scãdere cu 6 miliarde de lei, iar cheltuielile se reduc cu 2,5 miliarde de lei. Revizuirea veniturilor include urmãtoarele influențe la bugetul de stat:
- majorãri la TVA de 7,18 miliarde de lei, inclusiv 2,81 miliarde pentru bugetele locale; la impozitul pe venit de 2,03 miliarde; la impozitul pe profit de 1,19 miliarde; la impozitul pe dividende de la persoane juridice de 0,95 miliarde; la impozitele specifice sectorului bancar și energetic, inclusiv contribuția de solidaritate, de 1,71 miliarde;
- diminuãri la accize de 3,68 miliarde de lei, inclusiv efectul reducerii accizei la motorinã; la taxele din jocuri de noroc de 0,75 miliarde; la veniturile nefiscale de 1,87 miliarde; la rambursãrile de la Uniunea Europeanã de 5,91 miliarde, în corelație cu execuția proiectelor.
Pe partea de cheltuieli, sunt acoperite obligații precum dobânzile aferente datoriei publice, suplimentate cu 3,5 miliarde de lei, transferurile pentru pensii, asistența socialã și drepturile de personal. Sunt reduse alocãrile estimate cã nu vor fi utilizate: 6,71 miliarde de lei pentru proiecte cu finanțare externã nerambursabilã la bugetul de stat, 1,14 miliarde la subvenții, precum și sume la alte transferuri și alte cheltuieli. Din ajustarea de 6,71 miliarde, 4,99 miliarde provin din rezerva Ministerului Finanțelor pentru finanțarea temporarã a proiectelor în cazul indisponibilitãții fondurilor europene.
Sumele reținute la începutul anului sunt repartizate în funcție de necesar
Rectificarea aplicã mecanismul de reținere a 10% din creditele aprobate, prevãzut de Legea finanțelor publice, cu excepțiile legale. Resursele sunt disponibilizate acolo unde necesarul este fundamentat, în principal în sãnãtate, și diminuate acolo unde execuția indicã faptul cã nu vor fi utilizate pânã la sfârșitul anului.
Diminuãrile sumelor reținute depãșesc 3 miliarde de lei. Cele mai mari sunt la Ministerul Finanțelor (0,73 miliarde), Ministerul Dezvoltãrii (0,69 miliarde), Ministerul Transporturilor (0,56 miliarde), Ministerul Agriculturii (0,49 miliarde) și Ministerul Energiei (0,25 miliarde). Aceste valori privesc sumele reținute, nu modificarea totalã a bugetului fiecãrei instituții.




















