Joe Biden îi primește săptămâna aceasta la Washington pe prim-miniștrii Marii Britanii și Danemarcei pentru întâlniri care vor include subiectul furnizării de avioane de luptă F-16 pentru Ucraina, dar și discuții despre summitul NATO din iulia și, probabil, viitorul șef al Alianței, relatează The Guardian și Reuters, citate de News.ro.
Marea Britanie și Danemarca joacă un rol esențial în planul internațional comun de furnizare de aeronave militare moderne pentru Ucraina, un demers aflat abia la început, după ce Biden l-a aprobat de curând, luni de zile el respingând solicitările președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a primi avioane americane.
Biden se va întâlni luni cu premierul danez Mette Frederiksen și joi cu premieru britanic Rishi Sunak. Discuțiile au loc într-o perioadă crucială în cele 15 luni de război, în timp ce Ucraina se pregătește de mult așteptata contraofensivă.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
"Unul dintre subiectele asupra cărora vom căuta să aflăm punctul lor de vedere - iar președintele va fi interesat să-și împărtășească perspectiva sa - este reprezentat de nevoile de securitate pe termen lung ale Ucrainei", a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională al Casei Albe, John Kirby. "Și acesta este într-adevăr punctul în care F-16 intră în discuție", a confirmat el.
Danemarca a achiziționat zeci de F-16 de fabricație americană începând cu anii 1970 și a indicat că este deschisă la posibilitatea de a furniza Ucrainei câteva. Marea Britanie a pledat cu tărie pentru o coaliție care să aprovizioneze Ucraina cu avioane de luptă și spune că va sprijini Ucraina să obțină avioanele F-16 pe care le dorește. Însă Marea Britanie nu are niciun F-16 în dotare și a exclus trimiterea de avioane Typhoon ale Royal Air Force. În schimb, Marea Britanie spune că va oferi piloților ucraineni un antrenament de bază pe avioane la standarde occidentale începând din iunie, pentru a-i pregăti să piloteze F-16. Piloții ucraineni vor merge apoi în alte țări pentru următoarele etape de pregătire.
METTE FREDERIKSEN, VIITOAREA ȘEFĂ A NATO?
Prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, se va întâlni luni, la Washington, cu președintele american Joe Biden, pe fondul speculațiilor potrivit cărora Casa Albă va profita de această vizită pentru a o alege ca prima femeie secretar general al NATO.
Potrivit diplomaților, Mette Frederiksen, în vârstă de 45 de ani, se profilează ca o candidată serioasă pentru a-l înlocui pe Jens Stoltenberg, care urmează să se retragă de la șefia Organizației Tratatului Atlanticului de Nord în septembrie, relatează Reuters.
Ea a intrat în lumina reflectoarelor pe scena internațională anul trecut ca susținătoare fermă a Ucrainei în războiul acesteia cu Rusia, câștigând respect pentru eforturile sale de a consolida unitatea occidentală în fața conflictului.
"Aș putea petrece mult timp spunând lucruri bune despre Mette Frederiksen. Ea este unul dintre cei mai pricepuți șefi de stat din Europa", a declarat săptămâna trecută premierul norvegian Jonas Gahr Store, întrebat despre Frederiksen ca potențial candidat pentru postul de la șefia NATO. "Există un mare respect în Europa pentru munca pe care a făcut-o ca prim-ministru și pentru persoana care este, în cooperarea internațională", a spus el.
Principalul obstacol pentru potențiala sa candidatură este faptul că Danemarca a fost mult timp un stat cu cheltuieli modeste pentru apărare și a fost nevoie de presiuni pentru a determina Copenhaga să aducă cheltuielile militare la 2% din PIB, un obiectiv cheie pentru statele membre NATO. Însă, în decembrie, Frederiksen și noul său guvern centrist au devansat cu trei ani, până în 2030, planul de îndeplinire a obiectivului NATO. Săptămâna trecută, Copenhaga a anunțat, de asemenea, investiții mari în apărare în următorii 10 ani și creșterea ajutorului militar acordat Ucrainei.
Frederiksen, un politician de carieră care este și șefa Partidului Social-Democrat, a devenit în 2019 cel mai tânăr prim-ministru danez din istorie. Ea a fost realeasă anul trecut, după ce a fost aplaudată pe scară largă pentru că a condus țara nordică prin pandemia COVID-19. Totuși, ea are un profil limitat dincolo de granițele naționale. "Se poate spune că nu a avut cu adevărat un profil internațional", a declarat Jacob Kaarsbo, analist în domeniul securității și apărării la Think Tank EUROPA. "Dar asta s-a schimbat când a început invazia Rusiei în Ucraina", subliniază analistul.
Mette Frederikson a vizitat Ucraina de trei ori de când a izbucnit războiul, în februarie 2022. Iar Danemarca a acordat un ajutor financiar și militar semnificativ Ucrainei, în ciuda deficiențelor majore din propria apărare. Țara a preluat, de asemenea, un rol de lider în formarea piloților ucraineni și a declarat că este deschisă să livreze avioane de luptă F-16.
Atunci când gazoductele Nord Stream au explodat în apele daneze, în septembrie anul trecut, Frederiksen a reacționat prin formarea unei coaliții rare, dincolo de diviziunea tradițională stânga-dreapta, argumentând că este nevoie de unitate politică într-o perioadă de incertitudine internațională. În februarie, ea a impus o decizie nepopulară de a elimina o zi liberă, o sărbătoare națională, demers despre care a spus că era necesar pentru a finanța creșterea cheltuielilor pentru apărare.
"Ea are o poziție puternică în Danemarca, dar este, de asemenea, o persoană care divizează populația. Mulți o văd ca fiind prea dominantă și avidă de putere", a declarat pentru Reuters Hans Engell, fost ministru danez al apărării și justiției.
Când fostul președinte american Donald Trump a propus în 2019 Danemarcei să cumpere Groenlanda, un teritoriu suveran al regatului danez, Frederiksen a respins oferta ca fiind "absurdă".
Pe scena internațională, ea a reușit să se ferească de ciocniri deschise cu președintele Turciei, Tayyip Erdogan, și cu premierul Ungariei, Viktor Orban, demonstrând capacitatea sa de a fi pragmatică, în ciuda ideologiilor conflictuale.
"Este o doamnă dură și foarte ambițioasă. Cred că va spune da dacă va simți că țările NATO se pot aduna în jurul ei, bineînțeles, mai ales dacă Biden îi va cere acest lucru", a declarat Engell.
Deși spune că nu candidează, ea a încetat în ultima vreme să spună că nu este interesată de acest post: "Nu candidez pentru niciun post. Am fost invitată să îl vizitez pe președintele Biden, lucru pe care îl aștept cu nerăbdare", a declarat Mette Frederikson.
