Suspendarea a fost anunțată miercuri, la Strasbourg, în timp ce președintele american se adresa participanților la Forumul Economic Mondial de la Davos, scrie BBC.
Decizia marchează o nouă escaladare a tensiunilor dintre SUA și Europa, în contextul în care Trump continuă să amenințe cu tarife împotriva țărilor europene pentru a-și susține demersul de a achiziționa Groenlanda.
Deși Trump a exclus folosirea forței pentru a prelua controlul asupra teritoriului, confruntarea a tulburat piețele financiare, readucând în discuție riscul unui război comercial și posibilitatea unor măsuri de represalii împotriva Statelor Unite.
Tensiunile comerciale dintre SUA și Europa se domoliseră după ce cele două părți ajunseseră la un acord în iulie, la complexul de golf Turnberry al lui Trump din Scoția.
Acordul prevedea stabilirea unor tarife americane de 15% pentru majoritatea bunurilor europene, față de nivelul de 30% cu care a amenințat inițial de Trump în aprilie, în cadrul valului de tarife intitulat „Liberation Day”. În schimb, Europa se angajase să investească în SUA și să implementeze modificări pe continent menite să stimuleze exporturile americane.
Totuși, acordul avea nevoie de aprobarea Parlamentului European pentru a deveni oficial.
Miercuri, la câteva zile după ce Trump a amenințat cu tarife legate de Groenlanda, Bernd Lange, președintele Comisiei pentru comerț internațional a Parlamentului European, a declarat că instituția „nu are altă opțiune decât să suspende lucrările privind cele două propuneri legislative de la Turnberry”.
El a precizat că implementarea planurilor comerciale va fi pusă în așteptare „până când SUA vor decide să revină pe o cale a cooperării, nu a confruntării, și înainte de a fi făcuți alți pași”.
Lange a avertizat că acțiunile lui Trump au „amenințat integritatea teritorială și suveranitatea unui stat membru al UE” și că Parlamentul European își exprimă „angajamentul de nezdruncinat față de suveranitatea și integritatea teritorială a Danemarcei și Groenlandei”.
Într-o conferință de presă, Lange a spus că „nu există nicio posibilitate de compromis” până când amenințările lui Trump nu vor înceta și a invocat posibilitatea utilizării unui „instrument anti-coerciție”, adică un pachet de măsuri de represalii, supranumit „bazooka comercială”.
Declarațiile au venit după ce Manfred Weber, un influent europarlamentar german, afirmase că „aprobarea nu este posibilă în acest stadiu”.
Bursele de pe ambele maluri ale Atlanticului au scăzut marți, piețele europene înregistrând a doua zi consecutivă de pierderi.
Aceste pierderi au fost însă recuperate miercuri, după ce Trump a promis că nu va folosi forța militară pentru a prelua Groenlanda.
În SUA, indicii Dow Jones, S&P 500 și Nasdaq au crescut cu aproximativ 1% în primele ore de tranzacționare de miercuri. La Londra, FTSE 100 era în creștere cu circa 0,25%.
Prețul aurului a continuat să crească, depășind pentru prima dată pragul de 4.842 de dolari uncia. Argintul a rămas ușor sub recordul de luni, de 95 de dolari uncia, tranzacționându-se în jurul valorii de 94 de dolari.
Metalele prețioase sunt considerate active de refugiu în perioade de incertitudine, iar prețurile aurului și argintului au crescut puternic în ultimul an.
La Davos, Trump și-a reiterat interesul ca SUA să achiziționeze Groenlanda de la Danemarca, dar a spus: „Nu trebuie să folosesc forța, nu vreau să folosesc forța, nu voi folosi forța”.
Cu toate acestea, el a cerut „negocieri imediate” cu Danemarca privind modul în care ar putea prelua insula, despre care susține că este crucială pentru securitatea SUA și globală.
Decizia de suspendare a acordului comercial ridică semne de întrebare privind eventuala punere în aplicare a măsurilor de represalii ale UE împotriva SUA.
Blocul comunitar anunțase anul trecut o listă de bunuri americane în valoare de până la 93 de miliarde de euro care ar putea fi vizate de tarife, ca răspuns la taxele impuse de Trump în cadrul „Liberation Day”, dar a pus planul pe pauză în timp ce se negocia acordul.
Această perioadă de grație expiră pe 6 februarie, ceea ce înseamnă că tarifele UE ar urma să intre în vigoare pe 7 februarie, dacă nu se acordă o prelungire sau nu este aprobat noul acord.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, se numără printre liderii care cer UE să analizeze opțiunile de represalii, inclusiv utilizarea „instrumentului anti-coerciție”.
Lange a declarat că susține această abordare și că o decizie privind aplicarea măsurii va fi luată luni.
Reacția americană
Tot la Davos, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a reiterat avertismentul către liderii europeni să nu recurgă la represalii, îndemnându-i „să privească lucrurile cu mintea deschisă”.
„Le spun tuturor: stați puțin, respirați adânc, nu ripostați”, a spus el.
Statele Unite și Uniunea Europeană, formată din 27 de state, sunt principalii parteneri comerciali unul pentru celălalt, cu schimburi de bunuri și servicii de peste 1,6 mii de miliarde de euro în 2024, potrivit datelor europene. Aceasta reprezintă aproape o treime din comerțul global.
Când Trump a început să anunțe tarife anul trecut, numeroși lideri politici, inclusiv din Europa, au amenințat cu represalii.
În final, însă, majoritatea au ales să negocieze.
Doar China și Canada și-au menținut amenințările privind impunerea de tarife pentru bunurile americane, Canada retrăgând discret majoritatea acestor măsuri în septembrie, de teamă că afectează economia internă.
Într-un discurs la Davos, premierul canadian Mark Carney a cerut „puterilor de mijloc” să se unească pentru a contracara lumea „în care forța face dreptate”, pe care a avertizat că o competiție între marile puteri o aduce în prim-plan.
„Când negociem doar bilateral cu un hegemon, negociem dintr-o poziție de slăbiciune. Acceptăm ce ni se oferă. Concurăm între noi pentru a fi cei mai docili. Asta nu este suveranitate. Este doar mimarea suveranității în timp ce acceptăm subordonarea”, a spus el.
În fundalul tensiunilor comerciale se află și o decizie iminentă a Curții Supreme a SUA privind legalitatea multor tarife anunțate de Trump anul trecut.
