Autoritățile române au făcut progrese insuficiente în implementarea recomandărilor Consiliului Europei cu privire la intensificarea luptei anticorupție, arată organismul anticorupție al Consiliului în raportul referitor la cea de a patra rundă de evaluare a României.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Concret, GRECO (Grupul Statelor împotriva Corupției) constată că România a implementat satisfăcător, sau a tratat în mod satisfăcător, numai două dintre cele treisprezece recomandări cuprinse în raportul de evaluare aferent rundei a patra. Alte patru recomandări au fost parțial implementate, iar șapte nu au fost implementate.
Printre recomandările GRECO care au fost ignorate la București se numără recomandarea privind îmbunătățirea transparenței procesului legislativ, recomandarea privind adoptarea de măsuri pentru clarificarea situațiilor de incompatibilitate a membrilor Parlamentului, recomandarea privind îmbunătățirea sistemului de imunități al parlamentarilor în exercițiu și recomandarea ca procedura referitoare la numirea și revocarea procurorilor să fie transparentă și obiectivă, iar Consiliul Suprem al Magistraturii să aibă un rol mai important în această procedură.
GRECO “regretă faptul că România nu a recurs la nicio evaluare a normelor și practicilor sale pentru a răspunde preocupărilor” incluse în recomandarea privind îmbunătățirea transparenței procesului legislative, se arată în raport.
“Nu a existat o evaluare – după cum era de așteptat- a practicii și a termenelor de consultare și a limitării utilizării procedurilor de urgență menționate în raportul de evaluare”, notează GRECO. De asemenea, autoritățile române “par să interpreteze greșit” recomandarea, potrivit documentului citat.
GRECO reamintește că amendamentele excesiv de urgente, fără consultări adecvate, fie din partea Guvernului, fie a Parlamentului (“distincția nu este întotdeauna clară”) rămân o problemă în România, mai ales atunci când măsurile sunt percepute ca subminând eforturile țării în materie de integritate și anticorupție și servind unor interese partizane.
Organismul anticorupție al Consiului a recomandat Bucureștiului ca sistemul de imunități al parlamentarilor în exercițiu, inclusiv al acelora care sunt și actuali sau foști membri ai Guvernului, să fie analizat și îmbunătățit, inclusiv prin reglementarea unor criterii clare și obiective privind deciziile de ridicare a imunității și prin renunțarea la necesitatea ca organele de urmărire penală să înainteze întregul dosar.
“GRECO reamintește preocupările fundamentale exprimate în paragrafele 60 și 61 din raportul de evaluare, în special: lipsa obligației de a motiva o decizie privind ridicarea imunității, lipsa unor criterii care să asigure obiectivitatea și imparțialitatea unor astfel de decizii, examinarea fondului unui caz (acesta fiind rolul organelor de urmărie penală și nu al Parlamentului) care implică, în practică, comunicarea întregului dosar. România nu a acordat, în mod clar, atenție acestor aspecte”.
CITEȘTE ȘI Președintele are rezerve privind trecerea Monitorului Oficial în subordinea lui Dragnea și cere reexaminarea legii respectiveOrganismul face referire inclusiv la conflictele de stradă ce au avut loc în România.
“GRECO nu poate ignora contextul general în care au loc conflicte, implicând chiar personalități cu funcții de conducere din Parlament. Președintele uneia dintre Camere a mers atât de departe, încât în octombrie 2016 (adică cu două luni înainte de alegerile parlamentare) a emis o declarație prin care a criticat activitatea generală a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și a invitat membrii ambelor Camere să refuze să voteze într-un mod sau altul privind cererile DNA până la sfârșitul legislaturii”.
GRECO consideră că astfel de declarații generale subminează în mod clar credibilitatea și activitatea sistemului de justiție penală și contrazic standardele anticorupție ale Consiliului Europei privind imunitățile, se arată în raport.
O altă recomandare care nu a fost implementată de autoritățile române presupune ca procedura pentru numirea și revocarea din funcțiile cele mai înalte din parchet, cu excepția Procurorului General, prevăzutăde art. 54 din Legea nr. 303/2004, să includă un proces care să fie atât transparent cât și bazat pe criterii obiective, iar Consiliului Superior al Magistraturii să i se dea un rol mai important în această procedură.
CITEȘTE ȘI Stratfor: Turbulențele politice complică adoptarea reformelor în RomâniaGRECO arată că Guvernul a prezentat, în august anul trecut, mai multe propuneri privind sistemul judiciar care par să fie orientate în direcția opusă recomandării și care au condus la un nou val de proteste masive și reacții negative.
“Într-o mișcare descrisă ca fiind fără precedent, mai mult de jumătate dintre judecătorii și procurorii români a semnat un memorandum în vederea renunțării la acest proiect legislativ, subliniind că a fost lansat fără consultări prealabile corespunzătoare, evaluări de impact, detalii privind conținutul și motivele etc. Propunerile au vizat acordarea unui rol mai important Guvernului, spre exemplu, prin înlăturarea implicării președintelui în numiri (acordând, astfel, o responsabilitate mai mare ministrului justiției) și prin integrarea InspecțieiJudiciare sub umbrella Ministerului Justiției”, potrivit documentului.
Proiectele Guvernului au ajuns în Parlament în pofida criticilor și protestelor, notează GRECO, concluzionând că măsurile luate până în prezent de autoritățile române pentru implementarea recomandărilor sunt “foarte limitate”.
Raportul integral poate fi consultat aici.