Ludovic Orban, premierul de centru-dreapta al României, i-a criticat aspru pe omologii săi din Ungaria și Polonia pentru blocarea adoptării bugetului UE și a planului de recuperare în urma crizei generate de pandemia de COVID-19, avertizând că poziția lor amenință sprijinul economic de care continentul are vitală nevoie, scrie publicația britanică Financial Times.
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie. Parteneri: Garanti BBVA, Gomag.
"A spune că nu ești de acord cu pachetul bugetar pentru că nu ești de acord cu legarea utilizării fondurilor UE de respectarea statului de drept nu poate fi acceptat, pentru că toate țările UE trebuie să respecte statul de drept", a declarat Orban pentru Financial Times.
Ungaria și Polonia au blocat prin veto, lunea trecută, adoptarea proiectului bugetului Uniunii Europene aferent perioadei 2021-2027 și a finanțărilor în curs. Această blocare era așteptată, după ce Budapesta și Varșovia au cerut ca accesul la fonduri europene să nu fie legat de respectarea statului de drept. Proiectul bugetului prevede 1.100 de miliarde de euro în cadrul financiar plurianual 2021-2027 și 750 de miliarde de euro în cadrul Fondului de relansare economică menit să ajute statele membre ale Uniunii Europene (UE) să se redreseze după criza pandemiei COVID-19.
"Această atitudine este împotriva întregii Europe și a intereselor cetățenilor polonezi și unguri", a mai spus Orban, adăugând că trebuie ajuns la un acord "cât mai curând posibil".
Financial Times notează că Orban este liderul unui guvern minoritar care a preluat puterea anul trecut promițând să abroge legile cu privire la justiție introduse de fosta administrație social-democrată.
"Ne-am schimbat complet atitudinea cu privire la justiție, la statul de drept, la corupție. O spunem foarte limpede: pentru a îi asigura pe contribuabilii europeni că banii vor fi folosiți corect și legal, legătura dintre statul de drept și utilizarea fondurilor UE este una corectă", a arătat Orban, respingând politicile PSD, al cărui fost lider, Liviu Dragnea, a fost condamnat la închisoare cu executare în mai 2019 pentru abuz în serviciu.
Orban a arătat că România și Bulgaria se află sub monitorizarea specială a Bruxellesului pe chestiuni legate de justiție din 2007 și a susținut că nu a putut să implementeze schimbările cerute de Comisia Europeană în 2019 pentru că încă nu dispune de o majoritate parlamentară, însă a adăugat că speră ca acest lucru să se schimbe după alegerile din 6 decembrie.
Potrivit sondajelor de opinie, PNL al lui Orban se află pe primul loc în preferințele electoratului român, iar o victorie convingătoare ar pune capăt unor tulburări politice care durează de ani de zile, comentează publicația britanică. România a avut 5 premieri în ultimii 5 ani. Orban a respins orice colaborare cu social-democrații.
El a insistat, în interviu, că sprijinul său pentru legarea acordării fondurilor UE de respectarea statului de drept este puternic și l-a ajutat pe președintele Klaus Iohannis, aliatul său politic, să obțină pentru România un pachet de granturi și împrumuturi prin bugetul UE și mecanismul de recuperare post-COVID în valoare de 80 miliarde euro.
"N-am mai beneficiat niciodată de un astfel de sprijin financiar și apreciem decizia luată la nivel european foarte mult. Planul nostru de recuperare și reziliență ar putea duce România la o creștere economică de peste 6% în 2024, reducând totodată deficitul bugetar de la 9% la 3%", a mai spus Orban. El a mai declarat că va folosi banii UE din mecanismul de recuperare pentru a investi 6 miliarde euro în sistemul de sănătate, confruntat cu mari provocări în pandemie.
Peste 420.000 de oameni au fost infectați cu coronavirus în România, iar peste 10.000 au murit, scrie Financial Times. Publicația mai arată că în București nu a mai fost construit nici un spital nou de la căderea comunismului și că problemele din sistemul sanitar au fost revelate pe deplin recent, când 10 persoane bolnave de COVID-19 au murit într-un incendiu izbucnit într-un spital din nord-estul țării.
