Arată că acest scrutin reprezintă un moment crucial pentru viitorul lor și al Basarabiei.
Nicușor Dan spune că legătura dintre România și Republica Moldova nu este doar una istorică, ci este ”o legătură vie, construită în fiecare zi prin oameni, familii și valori comune”.
Potrivit șefului statului, alegerile parlamentare din Republica Moldova care vor avea loc, duminică, reprezintă un moment crucial pentru viitorul cetățenilor săi.
”Dragi basarabeni care trăiți, munciți, învățați în România, veți fi tot timpul bine primiți aici și respectați. Știu însă că rădăcinile voastre au rămas dincolo de Prut și duminică e un moment decisiv, esențial, pentru Moldova, sunt alegerile parlamentare.
Vă invit pe toți să mergeți la vot. De votul vostru depinde viitorul vostru, al familiilor voastre, al Basarabiei”, le-a transmis președintele Nicușor Dan cetățenilor moldoveni care se află în România.
Totodată, șeful statului român amintește că pe teritoriul României vor fi organizate 23 de secții de votare, în 14 orașe, lista completă a secțiilor de votare fiind disponibilă pe pagina ambasadei Republicii Moldova la București.
Maia Sandu venea la conducerea Republicii Moldova într-un moment critic pentru economia țării.
În anul 2020 economia Republicii Moldova a fost marcată de două crize majore, cum este pandemia COVID-19 și seceta, care au afectat puternic economia țării, PIB diminuându-se cu 7,0% față de anul precedent.
Evoluția PIB-ului Republicii Moldova între 2020 și 2024 a fost marcată de o creștere dopată de ajutoare în 2020 și 2021, urmată de o descreștere în 2022, revenind la o creștere modestă în 2023 și 2024 (0,1% pe anul 2024).
În 2020, PIB-ul a înregistrat o creștere de 7%, iar în 2021 de 13,9%, fiind influențate de pandemie și redresare, în timp ce în 2022 scăderea a fost de -3,9%.
În 2023, o creștere de 1,3% a fost determinată de sectorul serviciilor și industriile energetice.
Per total, PIB real a crescut cu 0,4% în cinci ani.
Economia e dictată de anul agricol
Moldova are o economie în care agricultura ocupă 20% din PIB, extrem de mult față de România, unde agricultura contribuie cu doar 3,3% din PIB.
Astfel, producția agricolă este mai mult decât hotărâtoare pentru creșterea economică. 2024 a fost un an agricol slab, din cauza secetei. Producția vegetală a fost cu peste 22% mai jos decât cu un an înainte.
Economia a primit însă ajutor de la sectorul IT, activitățile financiare și asigurări, care s-au revitalizat și au înregistrat evoluții pozitive în 2024, scrie în Raportul atașat execuției bugetare anuale pe 2024 a bugetului consolidat.
Sectorul industrial s-a menținut în declin, fiind influențat de consecințele crizei energetice și războiul din Ucraina. În anul 2024, producția industrială a înregistrat o scădere de 1,1% comparativ cu anul 2023.
Inflație ridicată din cauza energiei
În termeni de creștere a prețurilor, Moldova stă doar puțin mai bine decât România, dar are tot o inflație ridicată.
În 2025, inflația în Republica Moldova a înregistrat o rată de 7,3% în august, față de 7,9% în iulie, continuând trendul descendent față de lunile anterioare, deși 2024 s-a încheiat cu o rată anuală de 6,97%.
Seceta din vară, majorarea tarifelor la gaz în luna decembrie și deprecierea monedei naționale au fost factorii principali cu efect inflaționist.
Leul moldovenesc s-a depreciat față de principalele valute de referință. În anul 2024, moneda națională a marcat o depreciere de 6,2% față de dolarul SUA în termeni nominali (de la 17,41 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2024 până la 18,48 lei la 31.12.2024).
Față de euro, leul moldovenesc s-a apreciat cu 0,2%.
Prioritatea guvernului: echilibrul finanțelor publice
În condițiile războiului din Ucraina, guvernul de la Chișinău scrie în Raportul citat mai sus că “obiectivul principal al Guvernului a fost îndreptat spre promovarea unei politici bugetar-fiscale care să asigure sustenabilitatea bugetară și gestionarea responsabilă a finanțelor publice, precum și susținerea unor politici macroeconomice orientate spre stabilitate și reforme care să favorizeze relansarea și creșterea economică”.
Pe parcursul anului 2024, Moldova a continuat să fie afectată de contextul geopolitic instabil, cu efecte directe asupra economiei sale, care au generat o creștere a prețurilor la resursele energetice și materia primă.
În acest sens, în anul 2024, economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere modestă de 0,1%, reflectând efectele provocărilor externe și interne.
Disciplină bugetară vizibilă
Spre deosebire de România, în Moldova, anul trecut, veniturile statului au avansat mai mult decât cheltuielile statului, de unde și reducerea deficitului bugetar.
Față de încasările anului precedent, în 2024 s-au majorat cu 7,9%. Cheltuielile bugetului public național au fost executate la nivel de 96,6% față de prevederile anuale, iar comparativ cu anul 2023 cheltuielile s-au majorat cu numai 4,3%. În același an, în România, veniturile statului au crescut cu 10%, iar cheltuielile cu 19%.
În anul 2024, bugetul public național a înregistrat un deficit de 3,9% din PIB. O strângere evidentă de la 5,3% din PIB în 2020.
Datoria publică e strânsă
Datoria a crescut în ultimii ani, o parte din creștere provenind de la împrumuturile contractate de stat, în principal pentru dezvoltare, infrastructură și proiecte sociale. În comparație cu alte țări europene, datoria publică a Moldovei a rămas mică.
Datoria de stat la sfârșitul anului 2024 a fost de 37,5% din PIB.
Rezerva de valută - 6 luni de import
Stocul activelor valutare de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei la sfârșitul anului 2024 a atins 5,5 miliarde de dolari SUA, asigurând 6,3 luni de import, în creștere cu 0,6% comparativ cu nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2023.
Situația e comparabilă cu a României, rezerva valutară a BNR, de aproximativ 65 de miliarde de euro, acoperind ceva mai mult de 6 luni de import.
