Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a recunoscut independența republicilor separatiste Donețk și Lugansk din estul Ucrainei, gest urmat la scurt timp de ordinul adresat armatei ruse de a intra în aceste teritorii.
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie. Parteneri: Garanti BBVA, Gomag.
Investitorii au putut deja să-și facă o idee despre șocul pe care l-ar putea avea piața dacă Rusia invadează Ucraina.
Scânteia a venit în momentul în care Jake Sullivan, consilierul pentru securitate națională de la Casa Albă, a avertizat că Rusia ar putea ataca Ucraina "în orice zi", armata rusă fiind pregătită să înceapă o invazie dacă președintele rus Vladimir Putin va ordona acest lucru.
Analiștii și investitorii au dezbătut efectele de durată ale unei invazii pe piețele financiare.
Ce trebuie să știe investitorii:
Prețurile la energie vor crește vertiginos. Se așteaptă ca prețurile energiei să explodeze în cazul unei invazii, trimițând probabil prețul țițeiului peste pragul de 100 de dolari pe baril pentru prima dată din 2014.
"Cred că dacă izbucnește un război între Rusia și Ucraina, [prețul de] 100 dolari pe baril va fi aproape asigurat", a declarat Phil Flynn, analist de piață la Price Futures Group. "Mai mult ca sigur vom avea un vârf puternic și apoi vom scădea. Zona de 100 de dolari pe baril este mai probabilă pentru că stocurile sunt cele mai reduse din ultimii ani", potrivit acestuia.
Dincolo de țiței, rolul Rusiei ca furnizor cheie de gaze naturale pentru Europa de Vest ar putea duce la creșterea prețurilor în regiune. În general, creșterea bruscă a prețurilor la energie în Europa și în întreaga lume ar fi cea mai probabilă modalitate prin care o invazie rusă ar alimenta volatilitatea pe piețele financiare, au declarat analiștii.
Gazul și electricitatea se vor scumpi, dacă Uniunea Europeană și SUA nu vor mai cumpăra resurse de la Rusia. În plus, monedele vor avea de suferit, mai ales leul, din cauza vecinătății României cu Ucraina și Rusia.
Astfel, efectele economice ale tensiunilor de la granița Ucrainei nu vizează doar cele două economii: a Rusiei, pasibilă la sancțiuni drastice și a Ucrainei, cu resurse limitate, ci și piețele financiare internaționale și creșterea economică globală. Pentru România, riscurile vizează moneda națională și o eventuală nouă majorare a prețurilor.
Profit.ro a anunțat recent că România a stat 3 zile fără electricitate din Ucraina, un test vital de desprindere energetică a Kievului și Chișinăului de Rusia și de sincronizare a lor cu Occidentul. În prezent, de mai mulți ani, între Republica Moldova și România nu au loc schimburi transfrontaliere de energie, cele două sisteme energetice nefiind interconectate, deși există planuri vechi în acest sens. Asta pentru că sistemul românesc este parte a zonei sincrone ENTSO-E, iar cel basarabean - a zonei ex-sovietice.
În schimb, importurile și exporturile de energie din și către Ucraina ale României sunt semnificative, sistemul energetic ucrainean fiind conectat cu cele din România, Ungaria și Slovacia prin așa-numita "insulă Burștîn", o zonă de rețea separată de restul rețelei ucrainene și în care funcționează mai multe termocentrale mari pe cărbune, cu putere instalată totală de 3 GW, deținute de compania privată DTEK a miliardarului ucrainean Rinat Ahmetov.
Luna trecută, consumul de energie al României a depășit constant producția internă, diferența fiind compensată cu importuri din Ucraina și Bulgaria. Cu un an în urmă, în perioada ianuarie-martie 2021, fluxurile fizice de import ale României din Ucraina s-au ridicat la 316 GWh, iar cele de export din România în Ucraina – la 162 GWh, potrivit datelor Transelectrica.
În urmă cu 4 ani, în 2018, într-un documental guvernamental de la București, se avertiza că acutizarea tensiunilor dintre Ucraina și Rusia poate avea efecte negative asupra sistemului energetic românesc.
"În contextul geopolitic actual, caracterizat de existența unui conflict armat pe o parte a teritoriului din Ucraina (în Donbas – n.r.) și a instabilității politice din această țară, există un risc tot mai ridicat ca linia de interconexiune dintre Romania și Ucraina (LEA 400 kV Roșiori – Mukacevo) să devină indisponibilă, situație în care menținerea siguranței în funcționare a zonei de nord – vest a țării devine extrem de dificilă și costisitoare. Totodată, asigurarea resurselor de cărbune ale Ucrainei din zona de est a țării este tot mai dificilă, ceea ce a condus la reducerea producției din zona de vest a țării (interconectată cu rețeaua europeană) și implicit la reducerea posibilităților de export și de susținere a rețelelor vecine acesteia", se menționa în document.
Tradiționalul șantaj cu gaz continuă să aibă efecte, fiindcă cele mai multe state UE nu pot supraviețui fără combustibilul rusesc, iar piața europeană comună energetică a rămas o utopie. Refacerea echilibrului strategic în Europa se va face, deci, ținând cont de anumite dorințe ale Moscovei, relata recent Deutsche Welle.
România se află la marginea frontului, în raza de acțiune a unei Rusii enervate de mai multă vreme de scutul antirachetă de la Deveselu, despre care susține că se poate transforma oricând în armă ofensivă. Dar România nu este o țintă pentru Rusia, ci doar o piesă de negociere, ca de atâtea ori în istoria ei. Totuși, este pentru prima dată când se află într-o alianță atât de puternică, cu trupe americane pe teritoriul ei, având garanții clare de securitate.
Americanii au promis suplimentarea trupelor, în cazul în care conflictul din Ucraina devine fierbinte și, pentru prima dată, Franța s-a arătat gata să trimită la rândul ei soldați. Este o formă de solidaritate, dar în același timp și o reconfigurare a continentului, după așa-numita Busolă Strategică, planul UE pentru înființarea unei armate europene, în așa fel încât să poată interveni rapid, la nevoie, fără sprijin american. România s-a bucurat de oferta franceză, dar mizează pe Statele Unite, indica sursa citată.
Granița maritimă dintre România și Ucraina joacă un rol important
Atât statul român, cât și cel ucrainean au încercat ani buni să rezolve această dilemă, dar discuțiile s-au oprit în momentul în care Rusia a invadat Ucraina și a anexat Crimeea.
Acest lucru a dus la nerezolvarea dilemei granițelor dintre cele două țări și a pus România în situația de a împărți granița maritimă cu un nou vecin, Rusia. De atunci, Rusia refuză stabilirea unei delimitări clare.
Gustav Gressel, Senior Fellow la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), descrie peninsula Crimeea drept un „Kaliningrad de Sud” și explică faptul că situația geopolitică actuală a plasat Rusia într-o poziție strategică – atât economic, cât și militar.
„Din această poziție, Rusia îi poate cere României să recunoască peninsula Crimeea drept teritoriu rus la schimb cu stabilirea unei granițe între acestea. România nu recunoaște, însă, Crimeea ca fiind parte din Rusia. Problema este că, atâta timp cât nu există o graniță oficială între acestea, Rusia poate exploata zăcămintele de petrol, posibil contestate atât de România, cât și de Ucraina”, a notat Gressel pentru Europa Liberă.
Rusia intenționează să mențină o prezență militară sporită în regiune ca urmare deteriorării relațiilor cu Ucraina și Georgia, ambele cu acces la Marea Neagră și care urmăresc o cooperare mai strânsă cu NATO. Fiindcă Marea Neagră se află în apropiere de inima europeană a Rusiei, o prezență sporită a NATO în zonă înseamnă că o parte considerabilă din Rusia se va afla în raza de acțiune a rachetelor americane cu rază medie de acțiune. Oficialii ruși s-au plâns în repetate rânduri de scutul anti-rachetă montat de Statele Unite la Deveselu.
Gustav Gressel este de părere că agresivitatea Rusiei în Marea Neagră va continua să crească
„Atât din Crimeea, cât și din Kaliningrad, Rusia poate să-și continue operațiunile de destabilizare a NATO și poate oricând să se retragă în spatele cortinei de protecție, oferite de armele nucleare pe care le deține. Iar în regiunea Kaliningradului, practica este folositoare fiindcă se află fix la periferia NATO și are ieșire la Marea Baltică, de unde ai o grămadă de posibilități să îți deranjezi vecinii”, a spus Gressel.
