Sistemul energetic național al Ucrainei, secondat de cel al Republicii Moldova, care depinde în măsură covârșitoare de primul, se va deconecta pentru 3 zile, în perioada 24-26 februarie, de cele cu care se învecinează direct, ale Rusiei și Belarusului la est și ale României, Ungariei și Slovaciei la vest, ca parte a unui test tehnic de operare în regim de izolare completă derulat în vederea sincronizării, de anul viitor, cu sistemele energetice din Europa de Vest și renunțării la sincronizarea actuală cu rețelele de electricitate rusă și bielorusă, care datează din epoca sovietică.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Este vorba de sincronizarea, din 2023, cu sistemele energetice administrate de operatorii de transport și sistem grupați în Asociația Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport al Electricității (European Network of Transmission System Operators for Electricity - ENTSO-E), ai cărei membri sunt operatorii de profil din statele membre UE, plus cei din Albania, Bosnia-Herțegovina, Elveția, Islanda, Macedonia, Muntenegru, Irlanda de Nord și Norvegia. Planul de sincronizare datează din 2017.
După efectuarea testului din 24-26 februarie, se așteaptă ca Ucraina să se reconecteze energetic cu țările vecine, până în iunie, când va avea un loc un alt test de funcționare în regim de izolare, a declarat, pentru publicația londoneză de specialitate ICIS, CEO-ul operatorului de transport ucrainean Ukrenergo, Volodymyr Kudrytskyi.
Pe 4 februarie, testul a fost anunțat, fără precizarea intervalului de derulare, și de către operatorul de transport din Republica Moldova, Moldelectrica.
"Următorul pas în cadrul integrării Ucrainei și Moldovei la sistemul ENTSO-E constă în efectuarea testelor de sistem ale blocului de control Ucraina/Moldova în mod izolat, adică independent de sistemele energetice ale Rusiei, Belarus și ENTSO-E. Este de așteptat ca acest mod de funcționare a sistemului energetic al Ucrainei și Republicii Moldova să dureze câteva zile în iarna 2022, respectiv în vara aceluiași an. În prezent, programul de efectuare a testelor de sistem ale blocului de control Ucraina/Moldova în regim izolat a fost elaborat și aprobat de ENTSO-E. Actualmente, sincronizarea cu drepturi depline este programată pentru anul 2023", a transmis operatorul de peste Prut.
În prezent, de mai mulți ani, între Republica Moldova și România nu au loc schimburi transfrontaliere de energie, cele două sisteme energetice nefiind interconectate, deși există planuri vechi în acest sens. Asta pentru că sistemul românesc este parte a zonei sincrone ENTSO-E, iar cel basarabean - a zonei ex-sovietice.
În schimb, importurile și exporturile de energie din și către Ucraina ale României sunt semnificative, sistemul energetic ucrainean fiind conectat cu cele din România, Ungaria și Slovacia prin așa-numita "insulă Burștîn", o zonă de rețea separată de restul rețelei ucrainene și în care funcționează mai multe termocentrale mari pe cărbune, cu putere instalată totală de 3 GW, deținute de compania privată DTEK a miliardarului ucrainean Rinat Ahmetov.
În cadrul testului din 24-26 februarie, "insula Burștîn" va fi deconectată de la cele trei rețele vecine vestice și conectată în schimb cu restul sistemului energetic ucrainean.
Luna trecută, consumul de energie al României a depășit constant producția internă, diferența fiind compensată cu importuri din Ucraina și Bulgaria. Cu un an în urmă, în perioada ianuarie-martie 2021, fluxurile fizice de import ale României din Ucraina s-au ridicat la 316 GWh, iar cele de export din România în Ucraina – la 162 GWh, potrivit datelor Transelectrica.
Desprinderea sistemului energetic ucrainean de cel rusesc și de cel bielorus vine într-un moment de exacerbare a tensiunilor politice și militare Kiev-Moscova, existând temeri că Rusia nu va mai permite reconectarea rețelei din Ucraina la cea din Federația Rusă după testul de la finalul lunii, cu riscul apariției de probleme de aprovizionare în plină iarnă. În noiembrie anul trecut, Ucraina a fost nevoită să ceară ajutor energetic de urgență de 500 MWh de la Belarus, ca urmare a unui deficit semnificativ de putere în sistemul ucrainean.
Șeful Ukrenergo a spus că Ucraina are stocuri de cărbune de 700.000 de tone și că acestea vor depăși nivelul de 1 milion de tone luna viitoare, ceea ce i-ar permite sistemului său energetic să funcționeze în izolare și în martie, dacă reconectarea cu Rusia și Belarus nu va fi posibilă. El a adăugat că Ukrenergo a încheiat acorduri tehnice cu omologii din cele două țări privind deconectarea în vederea testului, urmată de reconectare.
Kudrytskyi a insistat că Ucraina este bine pregătită, cu 25-35 de termocentrale și 15 unități de producție nucleare gata să funcționeze la capacitate maximă pentru a acoperi vârful național de consum din perioada respectivă, estimat la 22-23 GW. El a precizat că, în caz de frig extrem la finalul acestei luni, testul de funcționare în regim izolat poate fi reprogramat în martie.
CEO-ul transportatorului ucrainean de energie a mai spus că, după finalizarea sincronizării cu sistemul occidental, în 2023, capacitatea transfrontalieră de import și export de energie dintre Ucraina și sistemele vecine membre ENTSO-E va fi de 2 GW.
Luna aceasta, Ukrenergo a semnat un nou acord operațional și cu Transelectrica, condiție a integrării sistemului ucrainean în cel al ENTSO-E.
"Acordul reglementează condițiile de operare sincronă a sistemului energetic al României cu <insula Burștîn> ca parte a sistemului energetic ucrainean, care este sincronizat cu sistemele vecine europene ce fac parte din ENTSO-E. În particular, acordul definește condițiile de dispecerizare a operării în paralel a sistemelor energetice, planificarea fluxurilor transfrontaliere, schimbul de date, precum și interacțiunea dintre Ukrenergo și Transelectrica în cadrul operării comune a liniei transfrontaliere de 400 kV Mukacevo-Roșiori", a anunțat Ukrenergo pe 4 februarie.
În urmă cu 4 ani, în 2018, într-un documental guvernamental de la București, se avertiza că acutizarea tensiunilor dintre Ucraina și Rusia poate avea efecte negative asupra sistemului energetic românesc.
"În contextul geopolitic actual, caracterizat de existența unui conflict armat pe o parte a teritoriului din Ucraina (în Donbas – n.r.) și a instabilității politice din această țară, există un risc tot mai ridicat ca linia de interconexiune dintre Romania și Ucraina (LEA 400 kV Roșiori – Mukacevo) să devină indisponibilă, situație în care menținerea siguranței în funcționare a zonei de nord – vest a țării devine extrem de dificilă și costisitoare. Totodată, asigurarea resurselor de cărbune ale Ucrainei din zona de est a țării este tot mai dificilă, ceea ce a condus la reducerea producției din zona de vest a țării (interconectată cu rețeaua europeană) și implicit la reducerea posibilităților de export și de susținere a rețelelor vecine acesteia", se menționa în document.
Îngrijorările în această privință au fost temperate între timp, după deblocarea unei investiții de peste 83 milioane lei a Transelectrica în proiectul liniei electrice aeriene de 400 kV Oradea-Bekescsaba, a cărei exploatare comercială este posibilă de la finalul lui 2020.
