Fostul ministru Mihnea Costoiu, rector al Universității Politehnica București, a fost condamnat, joi, de Înalta Curte de Casație și Justiție la trei ani de închisoare cu suspendare și muncă în folosul comunității, pentru abuz în serviciu. Decizia nu este definitivă. Costoiu a fost trimis în judecată în 2018, în dosarul privind Baza "Cutezătorii".
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie. Parteneri: Garanti BBVA, Gomag.
Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat, joi, pe Mihnea Cosmin Costoiu la trei ani de închisoare pentru abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, scrie News.ro
Totodată, instanța a suspendat executarea pedepsei de 3 ani închisoare, sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 4 ani.
Conform sentinței, pe parcursul termenului de supraveghere, el va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul uneia dintre următoarele instituții: Administrația Domeniului Public București - Sector 1 sau Arhiepiscopia Bucureștilor, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.
ICCJ a decis confiscarea de la Costoiu a sumei de 267.577 de euro (echivalent 1.248.487,52 lei), bunuri dobândite prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală și a menținut măsura sechestrului asigurător pe mai multe bunuri ale lui Costoiu, până la concurența sumei menționate.
De asemenea, Costoiu a fost obligat a plata sumei de 145.000 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Sentința poate fi atacată cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare.
În 27 martie 2018, fostul ministru pentru Învățământ Superior Mihnea Costoiu a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu de către procurorii DNA, în dosarul bazei sportive "Cutezătorii", în timp ce Dinu Pescariu și alte două persoane au scăpat de acuzații.
Mihnea Costoiu, secretar de stat la Ministerul Educației Naționale la momentul comiterii faptelor, a fost trimis în judecată sub control judiciar.
Potrivit DNA, în perioada martie – septembrie 2009, Costoiu a încheiat cu Fundația “Dinu Pescariu” un act adițional la un contract de locațiune încheiat anterior cu Regia Autonomă - Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (R.A.-A.P.P.S.). Actul adițional a fost încheiat fără a exista o aprobare dată printr-o hotărâre de guvern, fără organizarea unei licitații publice în condițiile legii, precum și în lipsa avizului direcțiilor de specialitate din cadrul ministerului. Mai mult, acest document a fost încheiat în condițiile în care Ministerul Educației Naționale intentase proces Fundației „Dinu Pescariu” pentru rezilierea contractului, proces care, în perioada respectivă, se afla în curs de judecată (terenurile și construcțiile aferente Bazei Cutezătorii fuseseră trecute în domeniul public al statului prin Hotărârea de Guvern nr. 160/2005), spuneau procurorii.
Prin semnarea actului adițional, a fost oprit procesul în care Ministerul Educației Naționale solicitase încetarea contractului de locațiune, iar ministerului i-a fost cauzatun prejudiciu în valoare totală de 10.796.662,8 euro reprezentând diferența dintre valoarea reală de piață a chiriei în sumă de 11.741.662,8 euro (111.825,36 euro/lună x 105 luni în perioada iulie 2009-martie 2018) și suma efectiv plătită de Fundația “Dinu Pescariu” de 945.000 euro (9000 euro/lună x 105 luni în perioada iulie 2009-martie 2018).
Procurorii au decis instituirea sechestrului asigurător asupra mai multor imobile ale lui Mihnea Costoiu.
Dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curți de Casație și Justiție.
De asemenea, procurorii au dispus soluția clasării în cazul lui Mihai Păunică Mihai, Ispas Gabriel Liviu și Leahu Gabriel, având în vedere că prin raportul de expertiză criminalistică s-a stabilit că semnăturile de pe actul adițional la contractul de locațiune nu aparțin acestora. Tot atunci a fost dispusă soluția clasării și în cazul lui Dinu Pescariu deoarece nu există probe pentru a atrage răspunderea penală a acestuia.
