Ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, a fost desemnat premier interimar de către președintele Klaus Iohannis. Statul român este astfel în situația de a avea primul Guvern condus, chiar și interimar, de un militar din 1945 încoace, relevă date analizate de Profit.ro. Generalul în rezervă Nicolae Ciucă a fost anterior șef al Statului Major General al Armatei Române.
O situație de acest gen, în care un militar preia șefia Guvernului, a fost în 2015, când tot președintele Klaus Iohannis l-a nominalizat, dar pentru scurt timp, de două ori, pe Gabriel Oprea, atunci vicepremier, în postura de prim-ministru interimar, în locul lui Victor Ponta, operat la acel moment în Turcia. Dar în acest caz a fost vorba doar de o delegare de atribuții, nu de numire pe funcție.
Premierul Ludovic Orban a anunțat, luni, că își depune mandatul de prim-ministru. El a afirmat că negocierile care vor urma trebuie să ducă la un Guvern de centru-dreapta. Orban și-a exprimat convingerea că în viitoarele negocieri PNL va fi capabil să dea premierul și să constituide coloana vertebrală a viitorului Executiv.
Numele lui Ciucă era însă în cărți încă de la începutul anului.
Pe 24 februarie, liderul PSD, Marcel Ciolacu, a declarat la TVR, răspunzând unei întrebări, că, dacă premier va fi desemnat Nicolae Ciucă, atunci există posibilitatea ca social-democrații să voteze acel guvern, cu condiția ca niciun membru PNL să nu facă parte din Executiv."Dacă vine domnul Ciucă, să spunem, e un specialist pe care eu îl stimez foarte mult, dacă vine fără niciun membru PNL în Guvern, este posibilitatea ca noi să votăm acel guvern. Dacă vine cu membrii PNL, pitim PNL-ul în spatele generalului Ciucă?", a spus atunci Marcel Ciolacu.
Cu o zi înainte, pe 23 februarie, Ciolacu susținea că PSD nu va vota nici un guvern minoritar, nici dacă acesta ar fi condus de Nicolae Ciucă.
Președintele l-a desemnat pe Ciucă pentru poziția de șef interimar al Executivului la aproape exact 75 de ani de la demisia din 1945, la presiunile vicecomisarului URSS pentru Afaceri Externe Andrei Vîșinschi și în condiții de ocupație militară sovietică, a Guvernului condus de generalul Nicolae Rădescu, ultimul din istoria democratică precomunistă a României. Ulterior a fost adus la putere un Guvern condus de Petru Groza.
Guvernul generalului Nicolae Rădescu a condus țara între 6 decembrie 1944 și 28 februarie 1945, din el făcând parte și o serie de lideri comuniști și socialiști precum Petru Groza (vicepreședintele Consiliului de Miniștri), Lucrețiu Pătrășcanu (ministrul Justiției), Ștefan Voitec (ministrul Educației Naționale), Gheorghe Gheorghiu Dej (ministrul Comunicațiilor), Lothar Rădăceanu (ministrul Muncii) sau Gheorghe Vlădescu-Răcoasa (ministrul Naționalităților minoritare).
Din același Cabinet au făcut parte însă și nume din partidele istorice precum Constantin C. Brătianu, Constantin Vișoianu sau Mihail Romniceanu. Anterior, în perioada 23 august – 5 decembrie 1944, România fusese guvernată de două Cabinete succesive conduse de un alt general, Constantin Sănătescu.
Nicolae Ciucă are 53 de ani și a fost ministru al Apărării în Cabinetul Orban, iar anterior șef al Statului Major General al Armatei Române.
Ciucă a fost avansat la gradul de general pe 27 noiembrie 2015. El a deținut următoarele funcții: ianuarie 2011 - ianuarie 2014 – comandant Divizia 2 Infanterie „Getica”, Buzău; februarie 2009 - ianuarie 2011 - comandant al Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată „Unirea Principatelor” , Focșani; martie 2007 - februarie 2009 - locțiitor al comandantului Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată „Unirea Principatelor”, Focșani; octombrie 2006 - martie 2007, împuternicit șef de stat major, Brigada 2 Infanterie „Rovine”, Craiova; octombrie 2004 - octombrie 2006 – șef operații, Brigada 2 Infanterie „Rovine”, Craiova; ianuarie 2004 - iulie 2004 - comandant al batalionului infanterie participant la misiunea din Irak.
Nicolae Ciucă este singurul general român actual care a condus personal o misiune de luptă, respectiv pe cea din cadrul bătăliei de la Nassiria, pentru podul peste Eufrat din Irak, din 14-15 mai 2004. A fost prima confruntare militară la care soldații români au fost combatanți activi după al doilea război mondial.
De-a lungul activității sale, Nicolae Ciucă a primit mai multe distincții: Emblema de Onoare a Informațiilor Militare, Emblema de Onoare a Logisticii; Emblema de Onoare a Forțelor Aeriene; Semnul onorific "În Serviciul Patriei" pentru 25 de ani de activitate; Emblema de Onoare a Medicinei Militare; Emblema de Onoare a Forțelor Navale; Emblema de Onoare a Comunicațiilor și Informaticii; Ordinul "Virtutea Militară" în grad de Cavaler; Emblema de merit "În Serviciul Armatei României" cls. a III-a; Emblema de merit "În Slujba Păcii" cls. a III-a; Emblema de Onoare a Statului Major General etc.
Ciucă a absolvit Liceul Militar „Tudor Vladimirescu” din Craiova și, ulterior, Școala Militară de Ofițeri Activi „Nicolae Bălcescu” Sibiu. Pe CV-ul său, apar în perioada 1993-1995, cursurile Academiei de Înalte Studii Militare, Facultatea Interarme, Specialitatea Arme Întrunite, București.
Acesta are și un doctorat în științe militare, cu lucrarea „Dimensiunea angajării Armatei României în operații întrunite multinaționale.
Nicolae Ciucă a fost implicat într-un scandal izbucnit la finalul anului 2018 între MApN și președintele Klaus Iohannis.
Iohannis a semnat pe 28 decembrie 2018 decretul de prelungire cu un an a mandatului generalului Nicolae Ciucă ca șef al Statului Major al Apărării, după ce a respins în ședința CSAT propunerea făcută de MApN pentru această funcție. Ulterior, premierul Viorica Dăncilă și ministrul Apărării Gabriel Leș au acuzat că șeful statului nu a avut bază legală, deoarece propunerea de prelungire a mandatului nu a venit din partea MApN.
Litigiul a ajuns în instanță, care a dat câștig de cauză Administrației Prezidențiale.
