Secretarul General al CCIR a arătat că schimburile comerciale bilaterale au atins în 2025 aproximativ 831,46 milioane de euro, din care exporturi românești de circa 150 de milioane de euro și importuri din Coreea de aproximativ 682 de milioane de euro, și a evidențiat potențialul neexploatat din industria auto, echipamente electrice, IT, energie, agroalimentar, construcții și infrastructură.
„Pentru companiile coreene care doresc să își extindă prezența în Europa, Constanța poate fi o poartă importantă de intrare și distribuție a mărfurilor pe piața europeană.
Având în vedere poziția Busanului, unul dintre cele mai importante centre maritime și logistice ale lumii, există un potențial considerabil de cooperare între cele două orașe-port”, a declarat Ovidiu-Ioan Silaghi.
CCIR a propus un parteneriat instituțional mai strâns cu Camera Busan, identificarea sectoarelor de interes comun și organizarea unor evenimente de afaceri dedicate companiilor din ambele țări.
Busan, al doilea oraș al Coreei și cel mai mare port al țării, marchează anul acesta 150 de ani de la deschiderea portului și ocupă locul 7 în lume la traficul de containere.

„Busan este o poartă către Asia, iar Constanța, cel mai mare port de la Marea Neagră, este o poartă către Europa. O cooperare mai strânsă între porturile noastre ar putea deschide oportunități semnificative în transportul maritim și logistică, construcții navale și energie. Ar fi o onoare pentru noi să primim la Busan o delegație de afaceri a camerei dumneavoastră.
Credem că o astfel de vizită ar încuraja schimburile în ambele direcții și ar ajuta companiile din cele două țări să construiască noi relații de afaceri”, a declarat Yang Jae Saeng, care a condus delegația coreeană.
La începutul anului, ministrul Transporturilor anunța că a fost desemnată câștigătoare Asocierea BAWI CONSTRUCTION S.R.L. – SWIETELSKY CONSTRUCT S.R.L., pentru modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanța, etapa III.
Valoarea ofertei câștigătoare este de 523 milioane lei, fără TVA, iar durata contractului este de 99 de luni, finanțarea fiindasigurată din Programul Transport 2021–2027.
Lucrările prevăzute în cadrul proiectului vizează modernizarea Stației Agigea Sud, inclusiv linia de legătură Agigea Ecluză – Agigea Sud, linia 813B, între Agigea Ecluză și Port Constanța Ferry Boat, precum și zona de interes CMT Constanța.
Se reface și rețeaua de apă și canalizare.
Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a emis ordinul administrativ de începere a activității de proiectare pentru proiectul „Modernizare și extindere infrastructură de alimentare cu apă și canalizare în Portul Constanța”, marcând intrarea investiției în faza de implementare.
Proiectul vizează modernizarea și extinderea rețelelor de alimentare cu apă, canalizare menajeră și pluvială, realizarea și reabilitarea stațiilor de pompare și epurare, precum și implementarea de soluții tehnice moderne pentru eficientizarea consumului de apă, protecția mediului și creșterea siguranței la incendiu în Portul Constanța. Prin această investiție, Portul Constanța avansează concret în conformarea cu directivele europene privind apa și apele uzate, își crește capacitatea operațională și își consolidează rolul de hub logistic strategic la Marea Neagră.
El arată că există și un potențial uriaș în domenii de vârf precum industria de apărare, tehnologia și energia nucleară - VEZI VIDEO MAI JOS
Președintele afirmă că Summitul Inițiativei Carpatice a avut și o dimensiune economicǎ importantǎ pentru cele 8 țǎri care sunt situate de-a lungul Munților Carpați: Austria, Cehia, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Ungaria și Ucraina.
”Am pus accent pe oportunitatea construirii unei piețe regionale comune, bazată pe încredere reciprocă și conectivitate. România este pregătită să ofere un mediu atractiv pentru investiții, beneficiind de poziția strategică a Portului Constanța, infrastructura rutieră în plină dezvoltare, dar și un potențial uriaș în domenii de vârf precum industria de apărare, tehnologia și energia nucleară”, spune șeful statului.
El arată că anterior participárii la forumul economic, s-a oprit la Polianîția, unde a discutat cu românii din Transcarpatia despre nevoile reale de la fața locului și despre păstrarea identității naționale. I-am asigurat că protejarea drepturilor lor este o prioritate absolută a statului român.
”Continuăm să construim parteneriate economice solide în regiune, fără a uita de datoria morală față de românii din afara granițelor”, subliniază președintele.






















