Membrul Camerei Reprezentanților Adam Kinzinger, care a făcut lobby cu succes pe lângă Cabinetul Trump pentru implicarea industriei americane de profil în proiectul construirii reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară românească Cernavodă și pentru ruperea colaborării nucleare civile dintre România și China, este primul republican care a cerut public destituirea președintelui, după violențele de la Capitoliu.
Ulterior și președinta Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, a cerut, înlăturarea imediată din funcție a președintelui Donald Trump, în baza amendamentului 25 din Constituția Statelor Unite. Liderul democraților din Senatul Statelor Unite, Chuck Schumer, a cerut la rândul său vicepreședintelui Mike Pence să invoce cel de-al 25-lea amendament al Constituției americane și să îl înlăture imediat din funcție pe președintele Donald Trump, afirmând că dacă acesta nu va face acest lucru, atunci Congresul ar trebui să îl suspende.
Kinzinger, primul care a înaintat cererea, a solicitat invocarea în acest scop a amendamentului nr. 25 la Constituția Statelor Unite, care stipulează, printre altele, că "dacă vicepreședintele și o majoritate a principalilor funcționari din cadrul departamentelor Executivului declară în scris că președintele este în incapacitate de a-și exercita puterea și de a-și îndeplini atribuțiile, vicepreședintele preia imediat aceste funcții în calitate de președinte interimar".
21 mai Maratonul Economia Sustenabilă
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
"Președintele a cauzat asta. Președintele este în incapacitate și președintele nu este bine. Iar acum președintele trebuie să cedeze controlul asupra Executivului, voluntar sau involuntar", a transmis Kinzinger printr-un mesaj video, transmite The Hill. Adam Kinzinger este un republican centrist care l-a criticat adesea pe Donald Trump.
It’s with a heavy heart I am calling for the sake of our Democracy that the 25th Amendment be invoked. My statement: pic.twitter.com/yVyQrYcjuD
— Adam Kinzinger (@RepKinzinger) January 7, 2021
Declanșarea acestei proceduri ar avea, cel mai probabil, doar o valoare simbolică, permițându-le totodată liderilor republicani să se delimiteze de Trump. Asta pentru că procedura este una lungă, care are nevoie de mai mult decât de cele 13 zile până când Joe Biden depune jurământul ca nou președinte, iar Donald Trump pleacă de la Casa Albă.
Cu toate acestea, este ”important ca americanii să nu lase nepedepsit ceea ce s-a întâmplat azi”, a declarat pentru BFMTV un avocat al Baroului din Washington, Olivier Piton. ”Se efectuează cercetări cu privire la tweeturi, în vederea calificării caracterului subversiv a ceea ce s-a întâmplat, există deja o perspectivă juridică destul de avansată”, a adăugat el.
O plecare de la putere a lui Trump înainte de 20 de ianuarie pare dificilă, însă locatarul Casei Albe este mai singur ca niciodată. Demisiile în jurul său se multiplică, iar susținătorii din ultimele săptămâni îl abandonează.
În noaptea de miercuri spre joi, mai mulți membri ai Congresului i-au cerut lui Mike Pence să recurgă la cel de-al 25-lea amendament, care-l autorizează pe vicepreședinte și o majoritate a Cabinetului să-l declare pe președinte ”inapt” în exercitarea funcției.
Potrivit US Capitol Historical Society, este pentru prima oară când Capitoliul a fost invadat, după ce clădirea a fost incendiată de către britanici în 1814.
Congresul a certificat joi alegerea lui Joe Biden la Casa Albă, după o zi de violențe la Washington, unde susținătorii lui Donald Trump au făcut haos în Capitoliu, considerat templul democrației americane, iar 4 persoane au decedat.
Donald Trump și-a recunoscut, într-un final, înfrângerea, la câteva momente după ce Congresul Statelor Unite a certificat prin vot victoria lui Joe Biden în alegerile prezidențiale de la 3 noiembrie, însă a anunțat că lupta va ”continua”.
În urmă cu aproape 2 ani, secretarul american de atunci al Energiei, Rick Perry, a răspuns "Da" atunci când a fost întrebat dacă îl îngrijorează colaborarea României cu China în cadrul proiectului de construire a reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă de către un membru al Congresului SUA al cărui principal finanțator electoral este gigantul american al energiei Exelon Corp, cel mai mare operator de centrale nucleare din Statele Unite. CEO-ul Exelon Corp a făcut parte dintr-o delegație de executivi de cel mai înalt rang ai industriei energetice nucleare americane care s-au întâlnit în februarie 2019 cu președintele Donald Trump pentru a-l convinge să le sprijine companiile să câștige contracte în străinătate.
Lui Perry i-a fost pusă întrebarea la o audiere în fața Subcomisiei pentru Energie a Camerei Reprezentanților din Congresul SUA chiar de către republicanul Adam Kinzinger, care acum cere demiterea lui Trump.
”Sunt îngrijorat că aliații noștri români iau serios în calcul să facă afacerea cu compania chineză de stat China General Nuclear Power Corporation. Săptămâna aceasta, România a semnat un acord preliminar cu firma chineză pentru construcția a două noi reactoare, în valoare de câteva miliarde de dolari. Avem companii americane care își doresc să construiască, dar oferta lor a fost refuzată de guvernul României din cauza influenței crescânde a Chinei în România. Pentru a înrăutăți lucrurile și mai mult, cele două noi reactoare nucleare sunt amplasate lângă Marea Neagră, la câțiva kilometri de baza MK (Mihai Kogălniceanu), unde avem soldați americani. Din punct de vedere al securității naționale, vă îngrijorează această investiție a Chinei în infrastructura energetică a aliatului nostru?”, a întrebat Kinzinger, întrebare la care Rick Perry a răspuns "Da".
La începutul lunii octombrie a anului trecut, România și Statele Unite ale Americii au parafat un Acord Interguvernamental extins care permite cooperarea în ceea ce privește domenii de importanță pentru România, cum ar fi proiectul Unităților 3 și 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unității 1, precum și cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România.
Anterior, în vara lui 2020, AGA de la Nuclearelectrica, dominată de Ministerul Economiei, a decis ruperea înțelegerii cu gigantul chinez China General Nuclear Power privind construirea și operarea în comun a reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă.
