Fostul ambasador al Statelor Unite la București, Mark Henry Gitenstein, îl informa pe 30 iulie 2012 pe John Podesta, în prezent șeful campaniei electorale a candidatului democrat la președinția SUA Hillary Clinton, pe atunci președintele unui think-tank progresist extrem de influent la Washington și care îl susținea pe Victor Ponta, despre cele mai recente rezultate ale referendumului de demitere a președintelui Traian Băsescu, desfășurat cu o zi înainte, potrivit unui mesaj e-mail publicat de WikiLeaks.
În mesaj, datat 30 iulie 2012 și trimis de pe adresa e-mail GitensteinMH@state.gov către adresele john.podesta@gmail.com și jpodesta@americanprogress.org, se arată că, la acel moment, rezultatele referendumului nu erau încă definitive, dar că fuseseră deja numărate oficial voturile din 97% din secții, ceea ce însemna că, cel mai probabil, nu mai putea surveni o răsturnare a deznodământului scrutinului.
"Asta înseamnă, totodată, că frauda nu e semnificativă. Voi susține o declarație după ce Curtea Constituțională certifică rezultatul", îi scria Mark Gitenstein lui John Podesta, potrivit WikiLeaks. Referendumul a avut loc pe 29 iulie 2012.
CITEȘTE ȘI Adrian Viman, până astăzi cel mai puternic executiv român, a fost retras de la șefia grupului de retail german Kaufland Mesajul, intitulat "Noi rezultate oficiale", mai conține o informare cu privire la referendum, în care este menționat că luni, 30 iulie, la ora 10 dimineața, Biroul Electoral Central (BEC) de la București a anunțat că prezența la vot a fost de 46,13%, cu o marjă de eroare de 3%, și că rezultatele indică faptul că președintele Traian Băsescu va rămâne în funcție în urma referendumului, nefiind atins pragul minim de participare de 50% necesar pentru validarea rezultatelor scrutinului.
"Această cea mai recentă estimare a prezenței la vot include și câteva secții de votare din străinătate. Potrivit BEC, 87,55% dintre cei care au votat s-au exprimat pentru demiterea președintelui, iar 11,2% au votat împotrivă", mai scrie în mesajul publicat de WikiLeaks. În cele din urmă, Curtea Constituțională a invalidat referendumul, iar președintele Băsescu a rămas la Cotroceni.
În aprilie anul acesta, președintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani. Dragnea fusese trimis în judecată de procurorii DNA pentru că ar fi uzat de influența și autoritatea sa în PSD în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea pe care o reprezenta, și anume îndeplinirea cvorumului de participare la referendumul din 2012 cu ajutorul voturilor obținute "în alte condiții decât cele legale".
CITEȘTE ȘI DNA cere aviz la Camera Deputaților pentru Elena Udrea, suspectată de noi fapte în dosarul finanțării campaniei din 2009 În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea ar fi coordonat un mecanism complex, în care ar fi implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot. În paralel, Dragnea a fost acuzat că ar fi coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia ar fi transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie/primarii/activiștii de partid, preciza DNA.
De asemenea, conform DNA, Liviu Dragnea ar fi trasat sarcini unor apropiați ai săi (membri de partid din județul Teleorman, unde îndeplinea funcția de președinte al Consiliului Județean) să facă tot ce le stă în putință, inclusiv prin încălcarea prevederilor legale, pentru a scoate oamenii la vot pentru îndeplinirea pragului de participare care asigura validarea referendumului. Demersul lui Dragnea ar fi fost susținut de 74 de persoane, președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt, în sarcina cărora s-a reținut falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării.
În 2012, Mark Gitenstein era ambasador în funcție al SUA în România, numit de președintele Barack Obama, iar John Podesta conducea think-tank-ul american Center for American Progress, apropiat de Partidul Democrat. Podesta a fost șef al staff-ului președintelui Bill Clinton în timpul mandatului acestuia, iar în prezent este directorul de campanie al candidatului democrat la președinție Hillary Clinton.
CITEȘTE ȘI Producția de petrol a OPEC a crescut în septembrie la cel mai ridicat nivel de după 2008 WikiLeaks a publicat în ultimele zile mii de e-mailuri trimise și primite de Podesta pe contul de Gmail, în ultimii ani, care au legătură cu Hillary Clinton. Printre acestea se numără fragmente de discursuri rostite de fostul secretar de stat în fața bancherilor, dar și mesaje în care Clinton a acuzat Qatarul și Arabia Saudită că furnizează arme și susținere logistică organizației teroriste Statul Islamic.
Marți, Podesta a declarat că FBI anchetează atacul informatic vizând contul său de e-mail, care a permis WikiLeaks să publice mesajele. El a adăugat că ancheta FBI se înscrie într-una mai amplă, vizând toate atacurile asupra computerele oficialilor democrați, și a acuzat Rusia că se află în spatele acestora, avertizând că Moscova ar putea încerca să îl ajute pe republicanul Donald Trump să câștige alegerile prezidențiale. El a refuzat, pe de altă parte, să confirme autenticitatea e-mailurilor publicate de WikiLeaks și și-a exprimat temerea că organizația ar fi putut să modifice conținutul unora dintre mesaje.
Gitenstein și Podesta au fost colegi în 2008, ambii făcând parte din echipa de tranziție și preluare a puterii a administrației Barack Obama-Joe Biden. Interesant este însă că, în 2012, anul celei de-a două suspendări a președintelui de atunci al României, în mandatul Guvernului USL condus de Victor Ponta, cei doi s-au poziționat public în moduri diametral opuse în conflictul politic de la București.
CITEȘTE ȘI Top 10 cele mai mari pensii de serviciu: Pe primul loc se află un magistrat, iar pe celelalte nouă, foști aviatori Astfel, în timp ce Gitenstein avertiza asupra consecințelor îndepărtării de la putere în mod abuziv, neconstituțional, a președintelui Băsescu, acuzând inclusiv presiuni politice și amenințări exercitate asupra unor instituții democratice precum Curtea Constituțională sau Avocatul Poporului (exemple aici, aici, aici și aici), John Podesta semna un editorial apărut pe site-ul think-tank-ului Center for American Progress în care erau criticați analiștii occidentali care caracterizaseră suspendarea lui Băsescu drept „lovitură de stat” și se afirma că, de fapt, președintele suspendat încălcase Constitutia, Victor Ponta fiind cel care „apără democrația”. Editorialul a fost publicat cu mai puțin de o săptămână înainte de referendumul de demitere a lui Băsescu și este, practic, o apologie la adresa lui Victor Ponta și o critică aspră la adresa lui Băsescu.
În noiembrie 2012, Mark Gitenstein a fost decorat de către Traian Băsescu cu Ordinul Național "Steaua României" în grad de Mare Cruce. În aceeași lună, într-o emisiune televizată, întrebat în legătură cu faptul că a fost văzut ca un susținător al lui Băsescu, Gitenstein a declarat că atitudinea sa în privința referendumului nu a avut legătură cu Băsescu, ci cu respectarea statului de drept. După ce a părăsit postul de ambasador la București, Mark Gitenstein a rămas în conducerea Fondului Proprietatea (al cărui cel mai mare acționar este, indirect, magnatul american Paul Singer, susținător al Partidului Republican), unde activa de mai mult timp, iar în 2014 a devenit consilier special al asigurătorului Astra Asigurări. Între timp, compania de asigurări a dat faliment, iar patronul acesteia, Dan Adamescu, a fost condamnat definitiv pentru corupție și încarcerat.
Revenind în 2012, în anul respectiv, think-tank-ul Center for American Progress, condus de John Podesta, s-a numărat printre organizatorii conferinței "Viitorul Europei în noua ordine globală", la care a fost invitat în calitate de speaker fostul premier britanic laburist Tony Blair, ocazie cu care Blair s-a afișat public cu Victor Ponta și a avut și o întrevedere cu acesta la sediul PSD. Evenimentul a avut loc cu puțin mai mult de o lună înainte de instalarea la Palatul Victoria a Guvernului USL condus de Ponta.
Luna trecută, DNA l-a pus pe Victor Ponta sub control judiciar, acuzându-l de folosire a influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite și complicitate la infracțiunea de spălare de bani. Potrivit procurorilor, Ponta ar fi beneficiat de 220.000 de euro de la un om de afaceri pentru a organiza vizita unei personalități politice străine, iar în schimbul banilor l-ar fi desemnat pe omul de afaceri drept candidat pe listele PSD. Ulterior, deputatul Sebastian Ghiță a declarat că DNA îl suspectează pe el că i-ar fi dat bani lui Ponta pentru a organiza vizita lui Tony Blair.
De asemenea, potrivit unei anchete Hotnews, în 2014, anul ultimelor alegeri prezidențiale, la care candidat din partea PSD a fost Victor Ponta, o firmă controlată de Sebastian Ghiță ar fi plătit 300.000 de dolari firmei de lobby controlate de John Podesta și fratele său, Podesta Group, una dintre cele mai mari de profil din SUA, pentru a promova imaginea de politician proamerican a lui Victor Ponta în presa occidentală și americană. În acest sens, lobbyștii Podesta Group ar fi contactat zeci de jurnaliști de la organizații de presă de top precum Reuters, Associated Press, Bloomberg, BBC, CNN, Al Jazeera, AFP, New York Times, Wall Street Journal sau Politico. Atât Ponta, cât și Ghiță au negat orice implicare în această speță.
