' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
„Ulterior, funcționalitățile RO Wallet vor fi extinse gradual, prin integrarea de noi atestate electronice de atribute, în conformitate cu etapele de dezvoltare și implementare a ecosistemului național EUDI Wallet”, adaugă MAI.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Pentru mai multe detalii, Profit.ro a discutat cu Viky Mănăilă, expert european eIDAS și consilier onorific al ministrului Afacerilor Interne.
Ce va conține portofelul digital la momentul lansării
„Datele de identificare personală, cunoscute sub denumirea de PID (Person Identification Data), sunt echivalentul identității digitale. A nu se face confuzia că acestea reprezintă copia cărții de identitate.
Această identitate digitală are rolul de a identifica o persoană în mod sigur și univoc ca fiind acea persoană. Regulamentul UE prevede un set minim de date, care sunt: nume, prenume, cetățenia, data nașterii și locul nașterii. După care lasă la latitudinea statelor membre ce alte atribute mai adaugă care identifică în mod sigur persoana la nivel național și european”, spune pentru Profit.ro Viki Mănăilă.
România a decis că este nevoie ca PID-ul național să conțină și Codul Numeric Personal (CNP-ul) și atribute care au legătură cu verificarea vârstei, spune experta.
„Vor fi 4 paliere de vârstă: peste 14 ani, peste 16 ani, peste 18 ani și peste 65 de ani. Deci această identitate digitală din România va conține: nume, prenume, data nașterii, locul nașterii, cetățenia, autoritatea care emite (DGEP), CNP-ul și atribute legate de vârstă: 14, 16, 18 și 65 de ani”, spune Viki Mănăilă.
Atestatele electronice de atribute sunt echivalentul documentelor pe hârtie care permit verificarea acestora direct de la sursă în timp real, dar nu sunt copii scanate ale documentelor, potrivit expertei.
„Aceste atestate se bazează pe niște tehnologii noi, așa numitele verifiable credentials, credențiale care pot fi verificate. Este important de menționat că atât administrația publică poate emite aceste atestate, cât și mediul privat. Și băncile vor putea emite sub formă de atestat IBAN-ul.
În prezent, atunci când ți se verifică dacă ai la o anumită bancă un cont și care este acela, de obicei trebuie să vii cu o scrisoare de la bancă sau o copie din internet banking care să arate că ești clientul băncii. În situația aceasta, banca va emite dovada IBAN sub forma unui credential si cand va trebui să îl arăți undeva, să faci dovada, se va putea face verificarea direct din portofelul digital”, explică Viki Mănăilă.
Cum vor fi folosite datele de identificare din portofelul digital
Datele de identificare personală (PID) vor fi folosite atât pentru verificarea identității unei persoane, cât și când va trebui să dovedești că ești major sau pensionar pentru accesarea anumitor servicii electronice publice sau private.
„Cum funcționează aceste verificări? În cazul unui site de pariuri sportive, acesta poate implementa verificarea cu RO Wallet, prin care să îți ceară să dovedești că nu ești minor. În momentul în care vei intra pe site-ul respectiv, o să îți afișeze un QR code, în care vei primi un mesaj de genul: 'vrem să verificăm că nu ești minor. Încadrează acest QR code cu portofelul tău RO Wallet'.
Tu deschizi aplicația RO Wallet de pe telefon, încadrezi acel QR code și îți arată pe telefon că site-ul de pariuri vrea să verifice că ești major și ești întrebat dacă ești de acord. Nu se transmit toate datele din PID, asta e o diferență majoră față de verificarea prin intermediul cărții de identitate, unde se transmit toate datele de acolo”, spune Viky Mănăilă.
Lansarea în 14 ianuarie, accesibilă inițial doar românilor care au buletin cu cip
Ministerul Afacerilor Interne mai transmite Profit.ro că „termenul de 14 ianuarie 2027, comunicat anterior pentru lansarea RO Wallet în România, rămâne neschimbat, fiind menținut calendarul stabilit și prezentat pe canalele publice, precum https://rowallet.gov.ro”.
Primii români care vor putea folosi portofelul digital vor fi cei care au cărți electronice de identitate (CEI).
„Înrolarea în portofelul RO Wallet se efectuează într-o primă etapă doar prin intermediul CEI, ulterior putând fi integrate pe parcursul anului 2027 mecanisme alternative de înrolare bazate pe validarea datelor de identificare prin prezența fizică la sediile de evidență a persoanei sau pe alte mijloace de identificare electronică notificate sau evaluate la un nivel de asigurare ridicat”, precizează Ministerul Afacerilor Interne.
Plățile prin portofelul digital - până la finalul lui 2027
Despre posibilitatea efectuării plăților prin intermediul RO Wallet, Ministerul Afacerilor Interne precizează în răspunsurile către Profit.ro că „disponibilitatea acestei funcționalități depinde exclusiv de instituțiile bancare, în calitatea lor de Relying Parties, cărora le revine responsabilitatea adaptării propriilor sisteme și infrastructuri tehnice, astfel încât acestea să permită acceptarea și validarea plăților prin intermediul RO Wallet”.
„Până la sfârșitul anului 2027 estimăm să fie toate funcționalitățile disponibile. Este important de subliniat ca RO Wallet este parte dintr-un ecosistem care se dezvoltă gradual, cu participarea mediului public și privat”, precizează și experta Viky Mănăilă.
Portofelul digital, gratuit pentru persoane fizice. Folosirea nu este obligatorie
Orice persoană fizică, cetățean român sau rezidentă în România, va avea dreptul la cel puțin o unitate de portofel european pentru identitate digitală, se menționează în proiectul de OUG.
Emiterea, utilizarea și revocarea unităților de portofel sunt gratuite pentru persoanele fizice, prevede proiectul de act normativ.
Utilizarea unei unități de portofel european pentru identitate digitală este voluntară, iar furnizarea unui serviciu electronic nu poate fi condiționată exclusiv de utilizarea unui portofel, se mai arată în document.
Ministerul Economiei și Digitalizării a pus recent în consultare publică un proiect de Ordonanță de Urgență (OUG) privind rolurile și responsabilitățile entităților publice și private în cadrul ecosistemului național al portofelului european pentru identitate digitală (EUDI Wallet).
În premieră apar primele estimări legate de costuri începând cu anul 2027: un impact financiar de peste 100 milioane de euro (572 milioane de lei) de la bugetul de stat și 92,7 milioane de lei pentru cheltuieli de personal tot din bugetul de stat.
„În prima etapă, efectele sunt reprezentate în principal de costurile aferente dezvoltării, integrării, certificării și operaționalizării infrastructurii și de costurile instituționale necesare pregătirii ecosistemului. Ulterior lansării și pe măsura creșterii numărului de utilizatori, beneficiari, surse autentice, atestate electronice și servicii integrate, ponderea beneficiilor recurente este de natură să crească”, se spune în nota de fundamentare.
Profit.ro a solicitat MAI să explice pe ce se vor cheltui mai exact peste 100 milioane euro în 2027, bani de la bugetul de stat, pentru lansarea portofelului digital, în condițiile în care România utilizează în mod gratuit soluția tehnică germană.
„RO Wallet reprezintă doar o componentă a ecosistemului național al EUDI Wallet, în cadrul căruia sunt implicați mai mulți actori instituționali, fiecare având roluri și responsabilități clar definite prin Regulamentul (UE) nr. 910/2014, modificat și completat prin Regulamentul (UE) nr. 1183/2024. În acest context, bugetul estimat pentru anul 2027 nu reprezintă exclusiv costul ajustării soluției germane la condițiile specifice țării noastre, ci reflectă valoarea cumulată a cheltuielilor necesare la nivelul tuturor instituțiilor cu roluri și responsabilități în cadrul ecosistemului național EUDI Wallet” susține Ministerul Afacerilor Interne.
„De asemenea”, continuă MAI, „bugetul estimat pentru anul 2027 include cheltuielile aferente adaptării și implementării soluției de PID, astfel încât aceasta să poată fi utilizată atât de deținătorii de cărți electronice de identitate (CEI), cât și de persoanele care dețin documente de identitate în format vechi, model 1997, sau cărți de identitate simple (CIS). Estimarea bugetară cuprinde inclusiv costurile necesare asigurării infrastructurii hardware aferente tuturor instituțiilor din cadrul ecosistemului național EUDI Wallet, precum și cheltuielile asociate proceselor de evaluare a conformității, testărilor în laboratoarele acreditate și certificărilor soluției RO Wallet, în conformitate cu cerințele impuse de regulamentele europene”.
Atribuții ale instituțiilor publice
Ministerul Economiei și Digitalizării (MEDAT) va fi punct unic de contact în relația cu Comisia Europeană și autoritate responsabilă de coordonarea politicilor publice naționale, a cooperării interinstituționale și a măsurilor de informare, educare și promovare.
Ministerul Afacerilor Interne (MAI), prin Direcția Generală pentru Comunicații și Tehnologia Informației (DGCTI), în calitate de furnizor al soluției naționale certificate a portofelului european pentru identitate digitală, va fi responsabil de dezvoltarea, modul de implementare, operarea, furnizarea, securizarea și interoperabilitatea transfrontalieră a soluției furnizate cu alte soluții certificate de portofel european pentru identitate digitală din celelalte state membre ale Uniunii Europene. MAI, prin DGCTI, va trebui să asigure funcționarea optimă a unităților naționale de portofel electronic pentru identitate digitală, astfel încât acestea să fie disponibile în mod neîntrerupt utilizatorilor și beneficiarilor, inclusiv offline.
Furnizarea de portofele europene pentru identitate digitală la nivel național se va putea realiza și de către alte entități ale căror soluții vor fi certificate conform sistemului național de certificare din România, se arată în proiect.
Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) va fi operator și administrator al Registrului național al beneficiarilor portofelului european pentru identitate digitală (RNBP), precum și pentru funcțiile tehnice de autoritate de certificare a accesului și furnizor de scheme de atestare.
Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) va îndeplini rolul de organism de supraveghere a portofelelor europene pentru identitate digitală la nivel național. În cazul constatării unor neconformități, ADR va putea dispune măsuri corective proporționale, inclusiv stabilirea unor termene de conformare și suspendarea temporară a unor funcționalități, respectiv va informa autoritățile publice și cetățenii.
RENAR va îndeplini rolul de Organism Național de Acreditare, cu atribuții de verificare, acreditare și supraveghere a organismelor de evaluare a conformității care au responsabilitatea de a efectua evaluări tehnice ale soluțiilor de portofel european pentru identitate digitală.
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) va elabora, administra și monitoriza sistemul național de certificare a soluțiilor de portofel european pentru identitate digitală
Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) va fi responsabilă de supravegherea prelucrării datelor cu caracter personal în cadrul ecosistemului național al portofelului european pentru identitate digitală, către care utilizatorii pot raporta presupuse încălcări ale protecției datelor cu caracter personal.
Etapele lansării RO-Wallet
Pe site-ul de prezentare a RO Wallet, lansat în data de 1 septembrie 2026, MAI prezintă o estimare privind etapele de lansare ale acestui proiect. Astfel, după anumite teste de interoperabilitate în luna octombrie, certificarea aplicației și lansarea într-o versiune beta pentru un grup restrâns: familie, apropiați și utilizatori selectați este estimată pentru 22 decembrie 2026.
Lansarea oficială a RO Wallet este programată pentru 14 ianuarie 2027.
„Cadrul european pentru identitate digitală a intrat în vigoare în mai 2024. Fiecare stat membru va oferi cel puțin o versiune a portofelului, construită pe aceleași standarde comune, până în 2026. Versiunea României este RO Wallet.”, spune MAI.
Nu este obligatoriu să-l folosești
Portofelul digital nu înlocuiește actele tale, ci le aduce în format digital, cu aceeași valoare legală și cu un plus de control asupra a ceea ce arăți.
Folosirea RO Wallet nu este obligatorie.
„Statul are obligația să pună portofelul la dispoziție; pe tine nu te obligă nimeni să-l folosești. Poți folosi portofelul pentru unele lucruri și metodele clasice pentru altele - nu e o alegere definitivă și te poți răzgândi oricând.” spune MAI.
Cum va funcționa portofelul digital
Ministerul explică și cum va funcționa și ce beneficii va avea noua aplicație.
Un prim pas va fi să-ți instalezi aplicația oficială RO Wallet pe telefon, imediat ce devine disponibilă. Aplicația va fi gratuită și disponibilă în magazinele de aplicații Google Play și App Store.
Al doilea pas va fi verificarea identității.
„Îți confirmi identitatea o singură dată, printr-un proces securizat de înrolare, folosind cartea electronică de identitate. Este singurul moment în care parcurgi acest pas: după înrolare, identitatea ta digitală rămâne pregătită de folosit.”
Următorul pas este să adaugi în aplicație actele.
„Îți aduci în portofel actul de identitate, permisul, diplomele și alte documente digitale, direct de la instituțiile care le eliberează. Adaugi doar documentele pe care le vrei tu, când vrei tu - nimic nu ajunge în portofel fără acordul tău.”
Ulterior, la fiecare solicitare de acte, la ghișeu sau online, ar trebui să poți alege ce să dezvălui.
„De exemplu, dovedești că ești major sau că ești pensionar fără să spui data nașterii. Serviciul primește un răspuns verificabil, de tip «da» sau «nu», dar nu și celelalte date de pe document. Așa dovedești ce trebuie, fără să dezvălui mai mult.”, precizează MAI.
România va folosi soluția germană pentru portofelul digital
Guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat la finele lunii iunie că România va utiliza soluția germană pentru Portofelul European de Identitate Digitală, țara noastră având obligația de a implementa până în luna decembrie 2026 o soluție națională de portofel național, interoperabil la nivel european.
”România va adopta și utiliza soluția germană pentru Portofelul European de Identitate Digitală, în urma unei evaluări riguroase a soluțiilor EUDI Wallet aflate în diferite stadii de implementare în alte state membre, precum și a strategiilor de dezvoltare pe termen lung ale ecosistemului.
Viziunea Germaniei privind un ecosistem EUDI Wallet complet, care pune accent atât pe inovație, cât și pe protecția utilizatorilor, reflectă angajamentul față de valorile europene ale confidențialității, securității și suveranității datelor, pe care România le împărtășește profund, iar prin adoptarea acestei soluții România reduce duplicarea eforturilor și contribuie la un ecosistem colaborativ, bazat pe inovație împărtășită”, a transmis atunci Guvernul Bolojan.
Soluția germană este dezvoltată în regim open-source, ceea ce permite României să beneficieze în mod gratuit de toate resursele necesare - cod sursă, scheme de certificare și componente tehnice - pe care le poate adapta și dezvolta în continuare conform nevoilor naționale, mai arată Executivul.
Portofelul digital va permite cetățenilor români să își dovedească identitatea și să stocheze în siguranță documente electronice (permis de conducere, diplome universitare, card de sănătate etc.).
Fiecare utilizator va deține controlul deplin asupra propriilor date personale, putând partaja doar atributele necesare fără a dezvălui informații suplimentare (de exemplu, pentru verificarea vârstei se va putea selecta doar data de naștere, fără a dezvălui CNP-ul). Toate datele personale rămân stocate exclusiv în infrastructura națională.
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) va fi furnizorul oficial al aplicației mobile (RO Wallet) și al infrastructurii de backend. Totodată, MAI emite datele de identificare a persoanei (PID) la nivel de asigurare „ridicat” și oferă atestate pentru verificarea vârstei, găzduind soluția în HUB-ul MAI.
Guvernul a mai transmis că pe viitor România intenționează să deschidă piața și către furnizorii privați de portofel digital, cu condiția ca aceștia să fie certificați conform schemei naționale:
”Guvernul României este deschis dialogului și construirii de parteneriate cu actorii privați care doresc să contribuie la dezvoltarea ecosistemului național RoEUDIW și la adoptarea la scară largă prin implementarea portofelului în cât mai multe și mai variate cazuri de utilizare, în beneficiul direct al cetățenilor români. Organizațiile interesate sunt invitate să transmită o scrisoare de intenție la adresa dgced@economie.gov.ro”.
