România are nevoie de un mecanism transparent bazat pe indicatori macroeconomici stabili și predictibili care să determine evoluția salariului minim, potrivit Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR), organizație care reprezintă peste 54 000 de companii, cu 1,2 milioane de locuri de muncă și peste 50% din PIB. Acestea susțin creșterea veniturilor și a nivelului de trai, dar atrag din nou atenția că majorările arbitrare, necorelate cu productivitatea, care în România este sub media economiilor competitive, alimentează în final curba inflaționistă.
Pentru o funcționare corectă și pentru prevenirea unor dezechilibre economice, orice modificare administrativă a bazei costurilor companiilor trebuie să permită o perioadă de minimum 12 luni de la aprobare până la implementare.
Mesajul CDR vine în contextul în care Guvernul a adoptat azi o ordonanță de urgență care stabilește cadrul legal necesar pentru introducerea salariului minim diferențiat, mai ridicat pentru persoanele cu studii superioare și pentru cele cu vechime de minimum 15 ani. Majorarea salariului minim, de la nivelul actual de 1.900 de lei, urmează să fie decisă ulterior, printr-o Hotărâre de Guvern în care să fie menționate sumele, după publicarea Ordonanței aprobate azi în Monitorul Oficial.
"Introducerea salariului minim diferențiat pe baza unei diplome de studii superioare nu garantează profesionalizarea angajaților, din contră, creează premisele unei creșteri nefondate a cererilor pentru studii universitare. O astfel de dinamică defavorizează învățământul profesional și tehnic, tocmai acea ramură care trebuie dezvoltată pentru a răspunde nevoilor pieței forței de muncă, așa cum indică și Barometrul forței de muncă realizat recent de PwC pentru CDR", atrage atenția CDR printr-un comunicat.
În același timp, ierarhizarea salariului minim în funcție de vechimea în muncă adâncește problema productivității, contribuind la creșterea inechității dintre angajații cu vechime și cei recent intrați în piața muncii, prin recompensarea anilor de muncă și nu a performanței.
Această modificare și viteza implementării ei continuă seria deciziilor impredictibile adoptate de Guvern, adâncind neîncrederea mediului de afaceri, ceea ce frânează dezvoltarea economică a României susținută de cetățeni și mediul de afaceri.
Stabilirea salariului minim pe baza unor criterii obiective se regăsește și între recomandările de țară pentru România de la Comisia Europeană în cadrul Semestrului European.
România are nevoie de un mecanism transparent care să determine evoluția salariului minim pe baza unor indicatori macroeconomici stabili, predictibili, și abordat de către autorități în dialog cu toate părțile vizate, precum patronatele și sindicatele, asigurând de asemenea un interval suficient până la intrarea în vigoare, argumentează Coaliția.
Coaliția pentru Dezvoltarea României este o inițiativă privată, apolitică, construită ca un acord de colaborare prin participarea colectivă a membrilor săi și reunește 45 de organizații și membri asociați. Membrii CDR contribuie voluntar cu resursele și expertiza necesară formulării unor opinii comune cu privire la politici publice cu impact asupra mediului de afaceri. Coaliția reprezintă peste 54 000 de companii care generează în jur de 1,2 milioane de locuri de muncă și peste 50% din PIB.
Și Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză în România (CCIFER) atrage atenția, la rândul ei, că modificările salariului minim în forma anunțată de guvern pot afecta întreaga economie a țării, prin creșterea costurilor cu forța de muncă, reflectată într-un final în majorarea prețurilor. Aceste modificări, anunțate într-un orizont de timp foarte scurt, impactează predictibilitatea și stabilitatea fiscală.
De asemenea, afectează capacitatea întreprinderilor, mai ales mici și mijlocii de a ajusta corespunzător bugetele, care sunt stabilite încă de la sfârșitul anului anterior, arată CCIFER, precizând că se referă nu numai la majorările de salarii minime, ci la întreaga grilă de salarizare, care trebuie să fie ajustată în noile condiții, fără a fi corelată cu productivitatea muncii.
Camera amintește că, în termeni de productivitate, România este la finalul listei printre țările din Uniunea Europeană. Rata de productivitate ajustată în funcție de salariu în România a scăzut în majoritatea sectoarelor, tocmai datorită creșterilor salariale disproporționate. Efectele acestei majorări vor fi resimțite pe termen lung prin scăderea atractivității țării noastre pentru investitorii străini, prin creșterea costurilor cu forța de muncă.
O altă problemă este dată de stabilirea salariului minim în funcție de vechimea în muncă, care va crea o birocrație excesivă și va reprezenta un alt argument în defavoarea performanței.
CCIFER consideră că stimulentele financiare acordate salariaților pentru vechimea în muncă trebuie să rămână reglementate prin sporul de vechime și acordate în baza negocierii dintre partenerii sociali, în funcție de realitățile economice și de piața din fiecare industrie și unitate comercială. "Estimăm că o asemenea măsură va afecta în mod nerezonabil și nejustificat posibilitatea de a găsi un loc de muncă corespunător pregătirii și competențelor pentru unele persoane ce au o vechime mai mare de 15 ani, care constituie cea mai mare bază de forță de muncă din România", arată aceasta.
Reprezentanții CCIFER sunt îngrijorați pentru lipsa de sustenabilitate a salariilor din aparatul de stat, hotărârea de guvern nefăcând referire la sursa fondurilor din care urmează a fi suportată această creștere, în condițiile în care forța de muncă angajată în administrația publică reprezintă în medie 26% din numărul total de angajați din economia națională și se află în prezent în primele 3 poziții în topul celor mai ridicate salarii.
"Având în vedere implicațiile implementării unei astfel de măsuri asupra întreprinderilor mici și mijlocii, considerăm că testul IMM este obligatoriu de efectuat, pentru corecta evaluare a impactului proiectului de act normativ din punct de vedere economic și social asupra acestor categorii de întreprinderi. Mai mult decât atât, recomandările specifice de țară privind politicile economice, de ocupare a forței de muncă și bugetare, emise de către Consiliul European în ultimii 2 ani, au vizat stabilirea salariului minim pe baza unui mecanism bazat pe criterii obiective și nu politice", precizează CCIFER.
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză în România (CCIFER) este o asociație de business care reprezintă interesele comunității de business franco-române care reunește peste 3000 de companii, însumând 17 mld de euro cifra de afaceri și 120 000 de locuri de muncă.
