Ideea unui test de sânge capabil să depisteze boala mai devreme a stârnit un interes major în rândul medicilor și populației.
Un astfel de instrument ar putea, în teorie, să îmbunătățească screeningul de rutină pentru cancer, deoarece tratamentele au cele mai mari șanse de succes când boala este identificată în stadii incipiente, arată news.ro.
Un test de sânge pentru detectarea cancerului a generat un val neobișnuit de optimism, însă o privire atentă asupra datelor arată că entuziasmul trebuie dozat cu prudență.
Testul Galleri, dezvoltat de compania americană Grail și aflat în evaluare în cadrul programelor de cercetare ale NHS din Marea Britanie, promite să detecteze semnale asociate cu peste 50 de tipuri de cancer.
Rezultatele timpurii au fost privite ca „un motiv de optimism”, dar specialiștii spun că cifrele trebuie interpretate corect pentru a înțelege ce poate și ce nu poate să facă acest test în practică.
Datele provin din studiul Pathfinder 2, desfășurat în Statele Unite și Canada, care a inclus 23.161 de persoane cu vârsta peste 50 de ani, fără un diagnostic anterior de cancer. Rezultatele au fost anunțate recent de către compania producătoare.
Astfel, din totalul participanților testați cu aceas, 216 au obținut un rezultat pozitiv la testul Galleri; ulterior, 133 dintre aceștia au fost confirmați cu cance, ceea ce înseamnă o valoare predictivă pozitivă (PPV) de 62%, răspunzând la întrebarea esențială: „dacă testul iese pozitiv, care este probabilitatea să am într-adevăr cancer?”. Pentru aproximativ două treimi dintre cei cu rezultat pozitiv, testul a indicat corect prezența bolii. Totuși, 38% dintre rezultatele pozitive s-au dovedit a fi doar o „alarmă falsă”, ceea ce poate duce la anxietate în rândul celor testați, și la investigații suplimentare inutile.
O altă măsurătoare importantă este specificitatea testului, respectiv procentul persoanelor fără cancer pe care testul le identifică corect ca fiind negative.
Testul Galleri a avut o specificitate de 99,6%, un rezultat foarte bun în condiții de studiu. Dar chiar și o rată mică de rezultate fals pozitive poate produce efecte considerabile la nivelul populațieil.
De exemplu, dacă toți britanicii de peste 50 de ani ar fi testați, adică peste 26 de milioane de persoane, același procent ar însemna peste 100.000 de rezultate fals pozitive, fiecare necesitând investigații medicale suplimentare.
Ceea ce a fost discutat mai puțin în spațiul public este sensibilitatea testului, respectiv proporția cazurilor reale de cancer pe care le detectează.
În studiul Pathfinder 2, sensibilitatea a fost de 40,4%, ceea ce înseamnă că testul a ratat aproape trei din cinci cancere apărute în următorul an.
Pentru cei care speră la un instrument universal de screening, acest nivel este modest.
În plus, există riscul ca un rezultat negativ să fie interpretat greșit ca o garanție a absenței bolii, ceea ce ar putea întârzia prezentarea la medic în fața unor simptome persistente.
Specialiștii subliniază că PPV, specificitatea și sensibilitatea sunt estimări cu o anumită marjă de incertitudine și că performanța unui test tinde să fie mai bună în studii controlate decât în utilizarea de zi cu zi. Prin urmare, acuratețea în lumea reală ar putea fi mai scăzută.
În plus, testul este costisitor, aproximativ 949 de dolari în Statele Unite, iar până acum nu există dovezi că folosirea lui pe scară largă reduce mortalitatea prin cancer.
Testul ar putea deveni, în viitor, o completare utilă la programele existente de screening, dar nu un ar trebui să înlocuiască controalele medicale de rutină, spune John Ferguson, de la Universitatea Galway, comentând rezultatelor studiului Pathfinder 2.
Concluzia este că datele timpurii sunt încurajatoare, însă tehnologia nu reprezintă, deocamdată, o soluție de sine stătătoare pentru depistarea precoce a tuturor cancerelor, a subliniat acesta, precizând că beneficiul său real va depinde de îmbunătățirea sensibilității de testare, de integrarea atentă în practica medicală și de o comunicare clară către pacienți și medici că un rezultat negativ nu exclude definitiv boala.
