Dacă școala ar fi ce ar trebui să fie, nu ar trebui să avem meditații, afirmă acesta.
Potrivit legii, această activitate este deja fiscalizată.
“Contribuabili care prestează o asemenea activitate de meditații au obligația, pentru a fi autorizați legal, să meargă la Registrul Comerțului din județul unde își au domiciliu și să obțină autorizarea acestei activități. Registrul Comerțului le emite un CUI, un cod fiscal, iar la ANAF, pe baza CNP-ului, ei își declară venitul completând formularul declarației unice. Există un formular tipizat în format PDF pe care îl completează pe calculator. Se numește declarația unică privind impostul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice”, a explicat Petru Răzvan Vlad, inspector în cadrul Direcției Regionale a Finanțelor Publice Timișoara.
„Ceea ce există în măsura în care se poate, bineînțeles, trebuie fiscalizat. Problema este că, fiind un fenomen de o asemenea amploare, mie mie arată că școala românească are o mare problemă. Pentru că, în mod normal, dacă școala ar fi ce ar trebui să fie, nu ar trebui să avem meditații, decât pe ici pe colo, cazuri izolate”, a explicat Sorin Costreie, la Digi24.
El a precizat că viziunea sa e de a da copilului ce are nevoie, un fel de educație personalizată și parte a acestei educații personalizate trebuie să vină din zona remedială, când unii copii rămân în urmă la clasă.
Ministrul a mai spus că această zonă remedială se poate face la școală sau prin meditații dacă asta decid părinții.
”În clipa în care se fac masiv meditații, mie îmi arată că școala românească are o mare, mare problemă”, a subliniat ministrul Sorin Costreie.
Numărul celor care și-au declarat câștigurile din meditații a ajuns la 941, iar în Timiș un profesor a raportat venituri de 575.000 de lei într-un singur a, arată datele ANAF.
Profesorii din Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara au declarat, în ultimii doi ani, peste 30 de milioane de lei din meditații.
Numărul celor care și-au raportat veniturile a crescut de la 676, în 2024, la 941, anul trecut, iar încasările brute au urcat de la 11,4 la 18,7 milioane de lei, arată datele ANAF.
Cum se declară veniturile din meditații, explică Petru Răzvan Vlad, inspector în cadrul Direcției Regionale a Finanțelor Publice Timișoara.
“Contribuabili care prestează o asemenea activitate de meditații au obligația, pentru a fi autorizați legal, să meargă la Registrul Comerțului din județul unde își au domiciliu și să obțină autorizarea acestei activități. Registrul Comerțului le emite un CUI, un cod fiscal, iar la ANAF, pe baza CNP-ului, ei își declară venitul completând formularul declarației unice. Există un formular tipizat în format PDF pe care îl completează pe calculator. Se numește declarația unică privind impostul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice”, precizează instituția.
Cele mai multe declarații au fost depuse în Timiș, unde un profesor a raportat, în 2025, venituri de 575.000 de lei. Cei mai puțini profesori care își raportează aceste venituri sunt în Caraș-Severin.
Potrivit INS, câștigul salarial mediu brut, în luna august 2026, a fost 9497 lei, cu 212 lei (2,2%) mai mic decât cel înregistrat în luna iulie 2026, în timp ce câștigul salarial mediu net a fost 5688 lei, în scădere cu 132 lei (2,3%) față de luna iulie 2026.
Comparativ, însă, cu luna august a anului precedent, câștigul salarial mediu net a crescut cu 5,6%. În august, cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în activități de programare și activități de consultanță în tehnologia informației (13010 lei) și în extracția petrolului brut și a gazelor naturale (11760 lei).
„În luna august 2026, câștigul salarial mediu brut a fost 9497 lei, cu 212 lei (-2,2%) mai mic decât cel înregistrat în luna iulie 2026. Câștigul salarial mediu net a fost 5688 lei, în scădere cu 132 lei (-2,3%) față de luna iulie 2026. Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în activități de programare și activități de consultanță în tehnologia informației (13010 lei) și în extracția petrolului brut și a gazelor naturale (11760 lei), iar cele mai mici în alte activități de servicii (2985 lei) și în pescuit și acvacultură (2998 lei)”, arată INS.
INS precizează că indicele câștigului salarial real a fost 99,5% în luna august 2026 față de luna august 2025. De asemenea, câștigului salarial real a fost 97,5% în luna august 2026 față de luna iulie 2026.
Raportat la octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost 235,1%, cu 6,0 puncte procentuale mai mic decât cel înregistrat în luna iulie 2026.
În luna august 2026, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a scăzut comparativ cu luna iulie 2026, ca urmare a acordării în lunile precedente de prime ocazionale, drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).
De asemenea, scăderile câștigului salarial mediu net au fost determinate de nerealizările de producție, încasările mai mici (în funcție de contracte/proiecte), ori ca urmare a concediilor de odihnă când nu se acordă tichete de masă și alte drepturi salariale.
INS arată că cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial mediu net la nivel de diviziuni CAEN Rev.3 s-au înregistrat după cum urmează: cu 18,3% în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor; între 10,5% și 14,0% în activități de arhitectură și inginerie; activități de testări și analiză tehnică, fabricarea altor mijloace de transport, activități juridice și de contabilitate, extracția petrolului brut și a gazelor naturale; între 3,5% și 10,0% în fabricarea produselor textile, tăbăcirea și finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie, harnașamentelor și încălțămintei. Au mai fost scăderi la prepararea și vopsirea blănurilor, alte activități industriale, fabricarea echipamentelor electrice, alte activități profesionale, științifice și tehnice, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, activități de închiriere și leasing, extracția minereurilor metalifere, fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice, fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului, activități de creație și interpretare artistică, fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice, activități de poștă și de curier, fabricarea substanțelor și a produselor chimice.
Creșterile câștigului salarial mediu net față de luna precedentă au fost determinate de acordarea de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale ori pentru performanțe deosebite), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).
De asemenea, creșterile câștigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producție ori încasărilor mai mari (în funcție de contracte/proiecte), cât și reducerilor de personal cu câștiguri salariale mai mici față de medie, din unele activități economice.
Cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net la nivel de diviziuni CAEN Rev.3 s-au înregistrat astfel: plus de 8,0% în activități de jocuri de noroc și pariuri; între 3,0% și 6,5% în activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune; înregistrări audio și activități de editare muzicală, activități de difuzare și transmitere de programe, agenții de știri și alte activități de distribuție de conținut, activități sportive, recreative și distractive, fabricarea produselor din tutun; între 1,0% și 2,0% în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, tipărire și reproducerea pe suporți a înregistrărilor, activități de investigații și protecție, transporturi terestre și transporturi prin conducte, telecomunicații, hoteluri și alte facilități de cazare.
În sectorul bugetar, în luna august 2026 s-au înregistrat ușoare scăderi ale câștigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în sănătate și asistență socială (1,1%), în învățământ (1,0%), respectiv în administrația publică (0,6%), potrivit datelor INS.















