Proiectul propus de PNL și anunțat de președintele formațiunii Alina Gorghiu cu titlul “Să impozităm cu 16% profitul companiilor internaționale!” este, de fapt, o transpunere în legislația națională a Directivei UE 1164/2016 – The AntiTax Avoidance Directive (ATAD ) care introduce cinci măsuri anti abuz privind planificarea fiscală agresivă. Și în acest moment, companiile, indiferent de originea deținătorilor, sunt impozitate în România cu 16% la profit.
Proiectul PNL, apărut astăzi în presă, a fost prezentat de ieri pe Profit Insider
Prin urmare, nu este o idee a PNL și vizează inclusiv companiile deținute de cetățeni români și înregistrate în alte jurisdicții, chiar dacă președintele PNL spune că „antreprenorul român plătește profitul în România, iar ceilalți și-l duc afară prin diverse pârghii”. Mulți oameni de afaceri români au avut, de-a lungul timpul, și au companii înregistrate în alte state, inclusiv în jurisdicții care oferă un regim fiscal atractiv, dar și confidențialitate, cum sunt Cipru, Antilele Olandeze sau Elveția.
Proiectul PNL care transpune directiva ATAD, concepută la nivel european pe baza unor recomandări ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), trebuie pusă în aplicare de toate statele membre.
Primul articol al directivei prevede “actualele priorități politice în ceea ce privește impozitarea internațională subliniază necesitatea de a garanta faptul că impozitele sunt plătite acolo unde sunt generate profiturile și valoarea. Prin urmare, este esențial să se restabilească încrederea în echitatea sistemelor fiscale și să se permită guvernelor să își exercite în mod efectiv suveranitatea fiscală”. Directiva urma să fie transpusă de Ministerul de Finanțe în legislație până cel târziu pe 31 decembrie 2018.
CITEȘTE ȘI Șeful Eurogrup le cere companiilor multinaționale să își plătească taxele în mod corect în țările membre UE O analiză, realizată de Elena Geageac, senior manager Mazars Romania, arată care sunt principalele prevederi ale directivei:
Măsurile impuse de Directivă sunt deductibilitatea dobânzii, neconcordanțe privind instrumente/entități hibride, neguli privind controlul asupra entităților străine, taxarea în momentul transferului, reguli generale împotriva tranzacțiilor fără scop economic.
Deductibilitatea dobânzii
Are ca obiectiv descurajarea aranjamentelor artificiale prin care societățile acordă împrumuturi intra-grup cu scopul de a reduce baza de impozitare.
Cum? Costurile îndatorării sunt mai mari decât veniturile din dobânzi și alte venituri echivalente:
- Diferența poate fi dedusă în limita a 30% din EBITDA. EBITDA = earnings before interest, tax, depreciation and amortization.
Câteva derogări: (Costurile îndatorării – venituri din dobânzi și echivalente) < de 3 mil. euro (safe harbor rule):
- Deducere totală a diferenței; - In anumite cazuri, cele 3 mil. euro pot fi la nivel de grup.
Deducerea totală a diferenței în cazul companiilor independente;
În anumite situații, aplicarea măsurii ar putea fi prelungită până la 01.01.2024.
Neconcordanțe privind instrumente/entități hibride
Are ca obiectiv prevenirea utilizării instrumentelor hibride (datorie vs. capital) și prevenirea utilizării entităților hibride (transparente sau netransparente fiscal).
Cum?
În cazul în care apar deduceri duble, se acordă o singură deducere:
- În Statul membru din care provine plata;
În cazul deducerii într-un Stat fără includere în baza impozabilă a beneficiarului (din celălalt Stat):- Statul Membru al plătitorului nu va acorda deducerea.
Taxarea în momentul transferului
Are ca obiectiv limitarea reducerii obligațiilor fiscale prin transferarea rezidenței fiscale și/sau activelor într-o jurisdicție favorabilă fiscal, fără a plăti taxe în țara în care s-a acumulat valoarea.
Cum?
Statul Membru de destinație acceptă valoarea determinată de Statul Membru din care s-a făcut exit-ul
Baza impozabilă exit = valoarea de piață – valoarea fiscală.
Reguli privind CFC
Au ca obiectiv reatribuirea veniturilor subsidiarelor controlate situate în state cu un nivel scăzut al taxării către compania-mamă din statul membru UE. Ce e CFC conform ATAD?
CITEȘTE ȘI Multe probleme în relația cu Fiscul și o posibilă rezolvare: Să existe un prim control doar cu scop de îndrumare, nu pentru a vâna greșeli Există o deținere (singur sau împreună cu afiliați) directă sau indirectă însemnând că mai mult de 50% din drepturi de vot/capital/drepturi la profit în CFC și că impozitul plătit de CFC în jurisdicția sa este mai mic decât impozitul care ar fi fost plătit în mod normal în statul membru al companiei mama minus Impozitul efectiv plătit de CFC.
Cum se aplică CFC? Impozitarea în statul membru al companiei-mamă, în general, a veniturilor nedistribuite “pasive” (dividende, dobânzi, redevențe etc.), dar sunt excepții de “substanță” de la această regulă sau impozitarea veniturilor nedistribuite provenind din tranzacții neautentice efectuate pentru obținere de avantaje fiscale. Se exclud companiile cu profituri contabile mai mici de 750 mii euro.
Reguli privind tranzacțiile fără scop economic
Au ca obiectiv să atribuie Statelor Membre puterea de a aborda tranzacțiile artificiale. Cum? Statele membre pot ignora aranjamentele puse în practică pentru avantaje fiscale și care nu sunt autentice.
