Programul de ofertare a gazelor, prin care producătorii interni au fost obligați să scoată la licitație 40% din producție pe piețele centralizate (Gas Release Program - GRP), ar putea conduce la reducerea considerabilă a cantităților de gaze înmagazinate pentru iarna anului gazier 2021-2022, în detrimentul exporturilor, cu un important efect asupra securității energetice a României, susține un studiu al Asociației Energia Inteligentă (AEI).
Controversata Ordonanță de urgență 114/2018 a condus la schimbarea structurii aprovizionării cu gaze a României, la reducerea producției interne, la majorarea importurilor, la creșterea prețurilor și a tarifelor de interconectare și la scăderea producției de electricitate, România devenind, din exportator net, importator net de energie electrică. Aceste concluzii aparțin agenției de reglementare din domeniul energiei din Ungaria (MEKH) și sunt cuprinse în raportul său referitor la piața gazelor pe 2019.
Noua termocentrală pe gaze de la Iernut a companiei de stat Romgaz nu va fi gata decât la finalul acestui an și nu la jumătatea lui, cum se preconiza anterior, iar Guvernul se vede nevoit să modifice legislația în vigoare pentru ca investiția să nu piardă finanțarea nerambursabilă de peste 320 milioane lei acordată pentru proiect din banii încasați de România din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) alocate gratuit de către Uniunea Europeană, în baza normelor comunitare.
Adoptarea controversatei Ordonațe de Urgență 114 din 2018 a bulversat piața concurențială a gazelor din România, atât în ceea ce privește consumul, cât și prețurile. OMV Petrom s-a folosit de relația privilegiată pe care o are cu compania mamă, OMV, și și-a majorat importurile pentru a compensa penuria existentă în prima parte a anului trecut pe piața internă. Astfel, și-a majorat cota de piață de la 28% în martie 2019 la 40% în martie 2020, reiese din lista privind privind stocul minim de gaze naturale pentru 2020.
Controversata ordonanță 114/2018, pericolul unei întreruperi a livrării de gaze rusești prin Ucraina, declinul natural al producției, dar și impunerea de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a unei obligativități de înmagazinare mai ridicate au majorat cu peste 78% cantitățile de gaze importate de companiile din România în 2019, comparativ cu anul precedent. Astfel, importul de gaze al a atins un nivel istoric record, de 28,93 TWh, echivalentul a 27% din producția internă.
Principalul impact al OUG 114 în sectorul construcțiilor, la un an de la adoptarea actului normativ, a fost intrarea în legalitate a angajatorilor care lucrau cu muncitori "la negru și la gri", situație care a condus la creșterea încasărilor bugetare cu 30%, a spus, la conferința ”Piața muncii, între criză și reinventare”, organizată de Profit.ro, Adriana Iftime, directorul general al Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC). Ea arată însă că statul ar trebui să stabilească anumite obligații pentru muncitori străini care, odată aduși în România, pot pleca să lucreze pe bani mai mulți la un alt angajator care nu și-a asumat costul emigrării, și atenționează asupra faptului că, în construcții, învățământul dual nu funcționează.
urtea Constituțională a admis, miercuri, sesizarea de neconstituționalitate a PSD cu privire la proiectul de lege de modificare amplă a celebrei OUG nr. 114/2018, proiect pe care Guvernul Orban și-a angajat răspunderea în Parlament în decembrie 2019 pentru a înlătura reglementările pe care le considera "nocive" sau chiar "toxice" introduse de fostul Cabinet PSD Dăncilă în sectoare precum energia, băncile sau telecom.
Senatul a respins, luni, prima ordonanță de urgență emisă anul acesta de Guvernul Orban, prin care sunt eliminate taxa pe activele bancare și cerințele de capitalizare pentru fondurile private de pensii, prevăzute în OUG nr. 114/2018. Guvernul și-a angajat, la finele anului trecut, răspunderea în Parlament pe toate aceste modificări, dar cum PSD a sesizat proiectul la Curtea Constituțională, iar modificările nu au putut intra în vigoare, Executivul a emis prevederile prin ordonanță. Actul respins astăzi de senatori îngheață și indemnizațiile demnitarilor, dar și punctul de amendă, care ar fi urmat să crească.
Ordonanța 1/2020, care modifică celebra OUG 114/2018, a primit raport de respingere de comisiile de specialitate din Senat. Guvernul PNL Orban, recent demis prin moțiune de cenzură, și-a propus să înlăture prevederile pe care le considera "nocive" sau chiar "toxice" introduse de fostul Cabinet PSD Dăncilă în sectoare precum energia sau cel financiar-bancar. Intenția PNL este acum în pericol în cazul în care PSD reușește să impună respingerea OUG 1 și la Camera Deputaților.
Ministrul Energiei și Economiei, Virgil Popescu, are planuri cu banii care ar urma să fie transferați de la ANRE la ministerul său.”Am propus Guvernului ca cu acești bani să se poată efectua proiecte în zona de energie, proiecte în zona de eficiență energetică și să îi putem folosi și pentru consumatorul vulnerabil, pentru că, tot în cursul anului 2020, vom defini consumatorul vulnerabil și schema de finanțare a acestuia”, spunea Popescu, luna trecută.
Punctul de amendă va fi înghețat și nu va mai crește de la 145 lei la 223 lei. Proiectul de lege pe care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament și prin care valoarea punctului de amendă era înghețată și pentru anul acesta a fost atacat la Curtea Constituțională de către PSD, iar președintele nu îl poate promulga până la decizia Curții. Prin urmare, pentru a păstra valoarea de anul trecut a punctului de amendă, Guvernul Orban a decis, luni, prin ordonanță de urgență, înghețarea cuantumului.
Guvernul a eliminat prin ordonanță de urgență suprataxa de 2% din cifra de afaceri anuală datorată ANRE de către companiile din energie și gaze naturale, impusă prin celebra OUG nr. 114/2018. Prima forma a proiectului ordonanței, publicată astăzi pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (MFP), nu includea și abrogarea suprataxei, aceasta fiind introdusă în draftul de act normativ adoptat de Guvern după ce premierul Ludovic Orban l-a atenționat în acest sens pe ministrul Florin Cîțu.
Guvernul a decis, luni, prin ordonanță de urgență, eliminarea taxei pe activele bancare, precum și cerințele de capitalizare pentru fondurile private de pensii, prevăzute în OUG nr. 114/2018. Guvernul și-a angajat, la finele anului trecut, răspunderea în Parlament pe toate aceste modificări, dar după ce PSD a sesizat proiectul la Curtea Constituțională, modificările nu pot intra în vigoare până la decizia instanței. Executivul a înghețat, prin noua ordonanță, indemnizațiile demnitarilor, dar nu a mai interzis cumulul pensiei cu salariul în sistemul public, așa cum era prevăzut în proiectul din Parlament.
Premierul Orban a declarat, luni, că Guvernul va adopta printr-o ordonanță de urgență sau simplă modificările la OUG nr. 114/2018, pentru care Executivul și-a angajat răspunderea în Parlament, dar pe care PSD le-a atacat la Curtea Constituțională. După cum a relatat anterior Profit.ro, proiectul de lege pe care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament și prin care valoarea punctului de amendă era înghețată și pentru anul acesta la 145 lei a fost atacat la Curtea Constituțională de către PSD, iar președintele nu îl poate promulga până la decizia Curții. Alte efecte ale neintrării în vigoare a proiectului sunt majorarea indemnizațiilor demnitarilor, care vor crește o dată cu majorarea salariului minim, și majorarea cuantumului sporului pentru condiții vătămătoare de muncă. De asemenea, cumulul pensiei cu salariul în sistemul bugetar nu va fi încă interzis, iar aleșii locali vor putea solicita și ei pensii speciale.
Punctul de amendă va crește, începând cu 1 ianuarie 2020, de la 145 lei la 223 lei. Proiectul de lege pe care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament și prin care valoarea punctului de amendă era înghețată și pentru anul acesta la 145 lei a fost atacat la Curtea Constituțională de către PSD, iar președintele nu îl poate promulga până la decizia Curții. Alte efecte ale neintrării în vigoare a proiectului sunt majorarea indemnizațiilor demnitarilor, care vor crește o dată cu majorarea salariului minim, și majorarea cuantumului sporului pentru condiții vătămătoare de muncă. De asemenea, cumulul pensiei cu salariul în sistemul bugetar nu va fi încă interzis, iar aleșii locali vor putea solicita și ei pensii speciale.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și-a elaborat și aprobat bugetul pe anul 2020 în baza menținerii suprataxei de 2% din cifra de afaceri anuală a companiilor din energie și gaze naturale, după ce a PSD a atacat la Curtea Constituțională proiectul de lege de modificare a OUG nr. 114/2018 pe care Guvernul Orban și-a asumat răspunderea în Parlament, proiect care includea și abrogarea suprataxei și care, în urma demersului PSD, nu a putut fi promulgat de către președintele Klaus Iohannis, eventuala sa intrare în vigoare fiind amânată cu cel puțin o lună.
Vremea mai caldă decât mediile istorice ale perioadei și gradul ridicat al volumului ridicat al gazului înmagazinat au condus la prăbușirea prețului pe piețele spot în ultima lună. Tendința s-a accelerat în ultima săptămână a lunii decembrie, când prețul unui MWh de gaz a scăzut cu 28 de lei sub cel reglementat, record absolut pe piața spot din România.
Cei doi mari producători de electricitate deținuți majoritar de statul român, Hidroelectrica și Nuclearelectrica, alături de consumatorii non-casnici, au fost marii pierzători ai adoptării de către fostul guvern PSD a controversatei ordonanțe de urgență 114 în ultimele zile ale anului trecut.
Proiectul de lege privind modificarea OUG nr. 114/2018, pe care Guvernul Orban și-a angajat răspunderea în Parlament și prin care sunt eliminate taxele și obligațiile impuse de Guvernul Dăncilă în domeniul bancar, energetic și al fondurilor de pensii private, nu va putea fi promulgat de șeful statului decât după ce Curtea Constituțională se va pronunța asupra constituționalității acestuia. Partidul Social Democrat (PSD) a anunțat luni că a contestat la Curtea Constituțională, atât pe formă, cât și pe fond, proiectul de modificare a OUG 114.
2019 a fost poate cel mai dificil an din istoria post-decembristă pentru actorii de pe piața gazelor. Ordonanța 114 a dat bătăi de cap nu numai producătorilor, dar și furnizorilor și marilor consumatori de gaz, și chiar și reglementatorului, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), nevoită a rescrie legislația secundară din domeniu în 2 rânduri, în momentul adoptării OUG 114/2018, și în momentul adoptării OUG 19/2019 care a modificat-o pe prima.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a elaborat un al treilea proiect de ordin privind sursele proprii de finanțare, după cele două despre care Profit.ro a relatat aici și aici, unul dintre ele stârnind reacția agresivă a premierului Ludovic Orban. Prevederile acestui al treilea proiect au efectul că leagă sută la sută soarta suprataxei de 2% din cifra de afaceri anuală impusă prin OUG nr. 114/2018 industriei de energie și gaze de reușita sau eșecul demersului Guvernului Orban de asumare a răspunderii în Parlament pe un draft de lege ce conține inclusiv abrogarea respectivei suprataxe.
Sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă de până la 15% din salariul de bază, acordat în prezent personalului angajat atât în administrația publică centrală, cât și în cea locală, nu va mai fi redus. Guvernul Orban își propusese ca, prin proiectul de modificare a OUG nr. 114/2018, după cum a relatat anterior Profit.ro, să stabilească sporul ca sumă fixă pentru toate categoriile de personal, urmând a fi calculat ca procent din salariul minim brut pe economie. Luni, însă, Guvernul a decis să nu mai modifice acest spor, au declarat pentru Profit.ro surse guvernamentale.
Guvernul a aprobat, vineri, prin ordonanță de urgență, instituirea unei scheme de ajutor de stat prin care consumtorii industriali să beneficieze de prețuri reduse la energie. Schema va compensa costurile marilor jucători cu achiziția obligatorie de certificate de emisii de dioxid de carbon. Prim-ministrul Orban promisese introducerea schemei, argumentând că producătorii români au avut de suferit de pe urma OUG 114, prin creșterea prețului la energie electrică sau la gazul metan.
Curtea de Apel București a admis solicitarea Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, controlat de stat prin Ministerul Economiei și Energiei, de sesizare a Curții Constituționale cu privire la neconstituționalitatea modificărilor la Legea energiei impuse prin OUG nr. 114/2018, prin care s-au reintrodus tarifele reglementate la energie pentru consumatorii casnici și li s-a impus marilor producători Hidroelectrica și Nuclearelectrica să își vândă o bună parte din producție furnizorilor de ultimă instanță ai populației la preț reglementat aprobat de ANRE, sub nivelul cotațiilor pieței, compus din costuri plus marjă de profit fixă de 5%.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a pregătit un proiect alternativ de ordin privind sursele proprii de finanțare, pentru eventualitatea în care Guvernul va reuși să abroge din legislația primară suprataxa de 2% pe cifra de afaceri din energie și gaze introdusă prin OUG nr. 114/2018, proiect care prevede, în mare, revenirea la tarifele și contribuțiile care ar fi fost în vigoare anul acesta dacă nu ar fi existat OUG 114 și despre care Profit.ro a scris în noiembrie anul trecut.