Gay - Guvernul va recunoaște relațiile de familie ale cuplurilor gay

Guvernul a inclus pe agenda ședinței de astăzi un proiect de lege prin care statul român recunoște dreptul de ședere în România al cuplurilor gay căsătorite într-un stat UE, respectiv relațiile de familie dintre persoanele de același sex. Astfel, cetățeanul străin este recunoscut ca membru de familie al cetățeanului UE, fiindu-i permis să locuiască și să muncească în România.

Urmărește-ne și pe Google News

Evenimente

30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie. Parteneri: Garanti BBVA, Gomag.

UPDATE Guvernul a transmis că a aprobat proiectul de lege. Acesta va fi transmis Parlamentului pentru adoptare.

Citând documente guvernamentale oficiale, Profit.ro a relatat anterior că Guvernul Ciucă se pregătea să elaboreze până în luna mai și să transmită Parlamentului pentru adoptare un proiect de lege în acest sens, care viza, în principal, ”alinierea legislației cu Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-673/16 având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Curtea Constituțională a României și Decizia Curții Constituționale a României nr. 534 din 18 iulie 2018 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 277 alin. (2) și (4) din Codul civil)”.

CITEȘTE ȘI DECIZIE Medicamentele expirate de la populație vor fi colectate de spitale, inclusiv private

De ce este important: În data de 18 iulie 2018, Curtea Constituțională a României (CCR) a decis că articolul 277, alineatele (2) și (4), din Codul Civil este constituțional doar în măsura în care autoritățile naționale recunosc căsătoriile gay încheiate în afara țării strict în scopul liberei circulații a cetățenilor europeni. Această prevedere a Codul Civil impune, în interpretarea CCR, ca statul român să recunoască căsătoriile între persoane de același sex pentru stabilirea reședinței cetățenilor europeni și a membrilor familiei lor, în ciuda interdicției generale impuse în același timp privind recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex încheiate în afara țării.

Mai este important: Hotărârea CCR a fost luată după ce, cu o lună înainte, în iunie 2018, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis, în cauza C-673/16, că țările europene nu pot împiedica șederea cuplurilor de același sex căsătorite pe teritoriul lor, dacă unul dintre parteneri este cetățean UE, fiind obligate să recunoască relațiile de familie dintre persoanele respective. CCR solicitase instanței europene să clarifice dacă termenul “soț” poate fi interpretat și ca “membru al familiei” chiar dacă este vorba de o persoană de același sex căsătorită, într-un stat membru, cu un cetățean român sau al Uniunii Europene.

De asemenea important: Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat, în luna mai, o hotărâre, în cazul Buhuceanu și Ciobotaru și alte 20 de familii împotriva României, constatând că România a încălcat Articolul 8 al Convenției, care protejează viața de familie, în cazul celor 42 de petenți. În urma acestei decizii istorice, pentru a fi în acord cu Convenția, România trebuie să adopte o formă juridică de recunoaștere a familiilor formate din persoane de același sex. CEDO subliniază clar că aceste familii au nevoie urgent de o formă de recunoaștere care să le ofere acestor familii drepturi egale și să creeze un cadru legal care să protejeze traiului în comun al acestor cupluri.

Câte miliarde va colecta Guvernul suplimentar din indexarea redevențelor resurselor minerale, inclusiv petroliere, convenită în coaliție

CITEȘTE ȘI Câte miliarde va colecta Guvernul suplimentar din indexarea redevențelor resurselor minerale, inclusiv petroliere, convenită în coaliție

De unde au pornit deciziile CJUE și CCR

Hotărea a pornit de la un cuplu de bărbați, un român și un american, care au dat în judecată statul român pentru că nu le-a reacunoscut căsătoria oficiată la Bruxelles. Cei doi au locuit împreună patru ani în Statele Unite înainte de a se căsători la Bruxelles în 2010. În luna decembrie 2012, cetățeanul român a solicitat autorităților române eliberarea documentelor necesare pentru a putea locui cu caracter permanent în România împreună cu soțul său.

Autoritățile române au refuzat însă să îi acorde cetățeanului american acest drept de ședere printre altele pentru motivul că el nu putea fi calificat în România drept ”soț” al unui cetățean al Uniunii, întrucât România nu recunoaște căsătoriile între persoane de același sex.

Cei doi au introdus în aceste condiții o acțiune în fața instanțelor române pentru a contesta decizia autorităților române.

CITEȘTE ȘI DECIZIE Prioritate la case de marcat și ghișee, precum și parcări rezervate pentru gravide și părinți cu copii mici

Proiectul de lege

Conform proiectului, vor putea solicita viză pentru reîntregirea familiei nu doar străinii, membrii de familie ai cetățenilor români, care fac dovada că sunt înregistrați cu drept de rezidență în alt stat membru în această calitate, ci și ”străinii, membrii de familie ai cetățenilor români, care au întemeiat cu aceștia o viață de familie pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene”, adică chiarccetățeni din afara UE căstoriți cu români și care nu au drept de ședere într-un stat comunitar.

Executivul arată că astfel este eliminată condiționarea acordării dreptului de ședere pentru membrul de familie al unui cetățean român căsătorit în alt stat UE de transcrierea în registrul național de stare civilă a certificatului de căsătorie între persoane de același sex.

”Modificarea propusă are în vedere doar înlăturarea cerinței transcrierii certificatului de căsătorie, exclusiv în scopul exercitării drepturilor ce privesc libera circulație a persoanelor în cadrul Uniunii Europene”, arată Guvernul.

Prin urmare, solicitarea de viză depusă de persoanele menționate va fi însoțită de certificatul de căsătorie ori dovada parteneriatului, înregistrate în alt stat membru al Uniunii Europene, fără transcrierea în registrul național.

”Documentele de stare civilă prevăzute (...) au putere doveditoare în țară independent de transcrierea în registrele de stare civilă române, doar în scopul acordării dreptului de ședere pe teritoriul statului român, în condițiile stipulate de dreptul european, soților, cetățeni ai statelor terțe, din căsătoriile dintre persoane de același sex, încheiate sau contractate într-un stat membru al Uniunii Europene”, prevede proiectul.

DOCUMENT Atacurile de tip ransomware au crescut masiv în România. Nu scapă aproape nimeni - bănci, spitale, Poliția, Netflix, DHL, Fan Courier, Poșta, Catena, OMV Petrom, Lidl, eMag

CITEȘTE ȘI DOCUMENT Atacurile de tip ransomware au crescut masiv în România. Nu scapă aproape nimeni - bănci, spitale, Poliția, Netflix, DHL, Fan Courier, Poșta, Catena, OMV Petrom, Lidl, eMag

Penalitățile pe care le riscă România

Ministerul Afacerilor Interne, la nivelul căruia a fost redactata proiectul, a arătat că Implementarea acestor prevederi este o condiție obligatorie pentru România, ca urmare a hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din data de 5 iunie 2018 în cauza C-673/16, iar nerespectarea ei face posibilă declanșarea unei proceduri de infringement care se poate finaliza cu condamnarea României de către instanța de contencios european. O eventuală condamnare are implicații financiare semnificative pentru statul român.

”În prezent, sancțiunile pecuniare care pot fi propuse în cazul României, în proceduri de infringement, sunt penalități între 1.830 și 109.800 euro pe fiecare zi de întârziere, precum și o sumă forfetară minimă de 1.708.000 euro. La realizarea acestui proiect de lege s-au avut în vedere prevederile Hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene pronunțată la data de 5 iunie 2018 în cauza C-673/16, având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată de către Curtea Constituțională a României în temeiul articolului 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și Decizia Curții Constituționale a României numărul 534/2018 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului 277 alin. (2) și (4) din Codul Civil”, a arătat MAI.

După ce va fi aprobat de Guvernul Ciolacu, proiectul va fi transmis pentru dezbatere și adoptare Parlamentului și va intra în vigoare după promulgarea de către șefului statului.

Ciolacu, la întâlnirea cu șeful OMV: Nu schimbăm Legea offshore. Sper ca opoziția Austriei față de intrarea României în Schengen să nu strice imaginea OMV Petrom

CITEȘTE ȘI Ciolacu, la întâlnirea cu șeful OMV: Nu schimbăm Legea offshore. Sper ca opoziția Austriei față de intrarea României în Schengen să nu strice imaginea OMV Petrom

Între timp, Guvernul Ciolacu a recurs la o cale de atac extraordinară la CEDO pentru hotărârea care obligă România să recunoască cuplurile de același sex.

Guvernul consideră că, pe de o parte, ar exista o problemă legată de aplicarea prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului, iar pe de altă parte, că punerea în practică a deciziei CEDO ar avea implicații de amploare atât asupra administrației naționale, cât și asupra societății românești.