Ministerul de finanțe a decis să îndulcească exclusivistele condiții pe care companiile care desfășoară activități de distribuție/furnizare/transport de energie electrică și gaze naturale trebuie să le îndeplinească pentru a fi scutite de la plata impozitului pe cifra de afaceri, după ce a constatat că niciun operator economic nu se califică pentru această scutire.
Guvernul estimează că va încasa anul viitor 340 de milioane de lei din impozitul specific de 0,5% pe cifra de afaceri realizată de agenții economici din sectoarele petrol și gaze naturale, suma urmând a ajunge la aproximativ un miliard de lei în 2026 și 2027. Dacă estimarea pentru anul viitor pare una realistă, în linie cu prognozele principalilor actori din domeniu, Romgaz și OMV Petrom SA, cea pentru 2026 și 2027 este cel puțin surprinzătoare, potrivit actualei legislații acest impozit urmând a fi înlocuit din 2026 cu cel de 1%, însă obligația de plată se activează numai dacă impozitul pe profit achitat de respectivele companii este inferior celui de 1% pe cifra de afaceri, ceea ce nu este cazul.
Cifra de afaceri a companiilor din industria de software din România a crescut cu 29% față de 2021 și a fost cu 323% mai mare decât în 2013, până la nivelul record de aproape 13 miliarde de euro în 2022, potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor.
Cea mai importantă companie de gaze autohtonă, Romgaz, controlată de statul român, va achita aproximativ 30 de milioane de lei/an în contul noilor taxe pe cifra de afaceri în 2024 și 2025, urmând ca începând cu 2026 să nu mai achite niciun leu, impozitul pe profit plătit de companie situându-se peste pragul de 1% din cifra de afaceri.
Cea mai importantă companie de petrol și gaze din România, OMV Petrom, va achita aproximativ 50 de milioane de euro/an în contul noilor taxe pe cifra de afaceri în 2024 și 2025, urmând ca începând cu 2026 suma să scadă la aproximativ 20 milioane de euro, numai o companie a grupului, OMV Petrom Marketing, achitând un impozit pe profit inferior procentului de 1% aplicat cifrei de afaceri.
Unul dintre motivele pentru care pe un segment nivelul de impozitare este redus, față de cifra de afaceri, este cel al companiilor aflate pe pierdere.
Bayern Munchen a prezentat, duminică, o cifră de afaceri record de 854,2 milioane de euro la închiderea exercițiului financiar 2022/23, cu mult peste cele 750 de milioane de euro înregistrate în sezonul 2018/19, ultimul dinaintea izbucnirii pandemiei, relatează AFP.
Cifra de afaceri a companiilor agricole a înregistrat a doua cea mai mare creștere nominală anuală din ultimii 10 ani, de peste 8 miliarde de lei, ajungând la maximul istoric de 68 miliarde de lei în 2022, fiind cu 48% peste cea din 2018.
Cifra de afaceri cumulată a companiilor clasate pe primele zece locuri în Topul Național al Firmelor 2023, realizat de către Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), este de 279,3 miliarde de euro, în creștere cu 31,66% față anul precedent, iar profitul din exploatare al companiilor a însumat 26,97 miliarde euro, însemnând o creștere procentuală de 37,88%.
Alianța de guvernare PSD-PNL s-a gândit că strânge prea puțini bani din taxa specială pe veniturile băncilor.
Și furnizorii de energie electrică și gaze naturale, alături de transportatorii și distribuitorii de profil, ar urma să scape de impozitul pe cifra de afaceri, potrivit formei finale a proiectului de lege cu măsuri fiscale și bugetare pe care Guvernul și-a asumat astăzi răspunderea în Parlament, rezultată în urma amendamentelor depuse de senatori și deputați.
Operatoriii de transport și distribuție a energiei electrice și gazelor naturale ar urma să fie scutiți de impozitul pe cifra de afaceri, potrivit amendamentelor depuse de partidele din coaliția de guvernare, PSD și PNL, la proiectul cu măsuri fiscale și bugetare pe care Guvernul își va asuma astăzi răspunderea în Parlament.
Un calcul de impact al noilor măsuri din pachetul fiscal anunțat de Guvern, la primele 10 bănci, arată că impozitul suplimentar pe cifra de afaceri ar fi între 14% și 50% din impozitul pe profit, ajungând la o cotă efectivă de impozitare la unele bănci până la 33%, a arătat Diana Coroabă, Partener PwC România. Taxarea diferențiată a băncilor față de alte companii ridică întrebări despre aplicarea concretă la băncile care sunt într-un grup fiscal și cu alte societăți, încă neclară în proiect. Coroabă anticipează că piața nu va scăpa de impozitarea suplimentară prea curând, iar proiectul publicat de Guvern nu va fi este ultima modificare fiscală, încă patru OUG urmând să apară în perioada următoare.
Guvernul se așteaptă să încaseze de la sectorul bancar suma de 336 milioane de lei ca urmare a introducerii impozitului pe cifra de afaceri, a declarat, într-o conferință de presă ministrul Finanțelor, Marcel Boloș. Ministrul a declarat că șeful unei bănci i-a spus în urmă cu câteva zile că ar fi putut plăti chiar și 3% pe cifra de afaceri, fără să explice de ce nu a dat curs propunerii generoase a respectivului președinte de instituție bancară.
Confederația patronală Concordia susține că eforul financiar al noilor măsuri anunțate de guvern va fi dus în cea mai mare parte de mediul privat, deși inițial se vorbea de un efort egal, și că măsurile propuse de reducere a cheltuielilor statului sunt neconvingătoare. Totodată, introducerea unui impozit la cifra de afaceri pe companiile mari este cea mai „neeconomică” măsură, dintre toate cele propuse, care va fi transferată în prețuri și va reduce investițiile.
Băncile urmează să plătească un impozit suplimentar de 1% pe cifra de afaceri, pe lângă impozitul pe profit de 16%, potrivit propunerii de proiect de lege a Guvernului PSD-PNL. Noua impozitare se va aplica, practic, tuturor veniturilor operaționale ale băncilor, din care nu vor fi scăzute cheltuielile importante, cum sunt cele cu dobânzile, comisioanele, personalul și altele.
Coaliția PSD-PNL vrea să taxeze mai mult companiile mari, așa-numita taxă pe multinaționale.
Modalitatea de taxare suplimentară a companiilor și băncilor este detaliată în documentul prezentat de Profit.ro duminică seara, dar taxa pe cifra de afaceri este considerată la acest moment, cum a explicat ieri Profit.ro, ca un înlocuitor la propunerea introducerii ajustorului fiscal (un alt mecanism prin care statul s-ar fi asigurat că companiile plătesc un impozit minim). Astfel, în prezent intenția autorităților ar fi să renunțe la ajustorul fiscal, noțiune nou creată și complicat de aplicat, în favoarea taxei pe cifra de afaceri, dar o decizie finală nu a fost încă luată.
Palatul Victoria se află miercuri sub un adevărat desant al giganților globali ai industriei IT, într-un moment în care coaliția de guvernare pregătește reducerea facilităților fiscale de care beneficiază angajații din domeniu, dar și înăsprirea legislației privind impozitul pe profit pentru toate companiile mari.
Pe lângă cele două țări la care s-a referit ministrul Boloș, mai au taxe speciale pentru sistemul bancar introduse recent și altele.
Noul pachet de schimbări în domeniul fiscal va aduce și o taxare suplimentară pentru sectorul bancar, unde taxa pe cifra de afaceri pregătită pentru companiile mari, cu afaceri de peste 50 de milioane de euro, s-ar putea aplica într-o formă semnificativ mai aspră. În timp ce una dintre variantele analizate de autorități este ca băncile să plătească impozitul pe profit de 16%, dar nu mai puțin de 1% din cifra de afaceri (calculată diferit pentru sectorul bancar), o variantă mai dură este ca băncile să achite 16% impozit pe profit la care să se adauge 1% din cifra de afaceri, a declarat, pentru Profit.ro, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
Sectorul energetic este deja suprareglementat și supraimpozitat, prin măsurile luate de stat anul trecut în contextul crizei prețurilor din domeniu, astfel încât introducerea unei noi taxe, pe cifra de afaceri, ar fi total nepotrivită, a declarat directorul executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), Dana Dărăban, la emisiunea Energie cu Profit de la PROFIT NEWS TV.
One United Properties, investitor și dezvoltator imobiliar de proiecte sustenabile rezidențiale, de birouri și mixte din România, înregistrează o cifră de afaceri consolidată de 843,5 milioane de lei în S1 2023, cu o creștere de 25% în comparație cu S1 2022.
Medlife anunță o cifră de afaceri de 1,066,209,218 RON în primele 6 luni, în creștere față de cifra de afaceri obținută în primele 6 luni ale lui 2022 cu 23.9%. Creșterea s-a datorat, în principal, creșterii din toate liniile de afaceri ale Grupului, precum și achizițiilor finalizate de Grup în 2022 și 2023.
Principalele companii locale ale E.ON, din sectorul furnizării și distribuției de energie și gaze, au înregistrat pierderi masive anul trecut, de sute de milioane de lei, și, dacă măsura convenită de principiu acum în coaliție ar fi fost în vigoare, ar fi fost nevoite să cedeze statului 1% din cifrele de afaceri.