Ministerul Finanțelor a ieșit în piața de lei cu două emisiuni, una pe termen scurt și cealaltă pe mai mult de 11 ani – de departe cea mai lungă scadență de la declararea pandemiei COVID 19 și a turbulențelor generate de criza de sănătate în piețele financiare.
Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat 817 milioane de lei de la bănci prin obligațiuni scadente în 5 ani la un randament în scădere, pe fondul unui interes ridicat din partea investitorilor.
Ministerul Finanțelor Publice a luat două împrumuturi în valoare cumulată de aproape 1,8 miliarde de lei din piață, peste prospectul inițial.
Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat din piața financiară aproape 1,6 miliarde de lei cu scadența în trei ani pe o cerere ridicată dar și la un randament în creștere.
Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat 443,6 milioane de lei din piața internă printr-o emisiune de obligațiuni cu scadența în decembrie 2022. Randamentele se mențin peste nivelul de la începutul lunii martie, chiar dacă între timp banca centrală a redus dobânda cheie și rata Lombard.
Ministerul Finanțelor a emis obligațiuni e 885 de milioane de lei cu scadența în iulie 2025. Statul plătește dobânzi ridicate în condițiile în care a crescut nevoia de împrumuturi ca urmare a efectelor economice ale pandemiei.
Ministerul Finanțelor a împrumutat 742 de milioane de lei de la bănci până în august 2022, peste nivelul programat, dar la un cost în creștere față de acum două săptămâni. Piața monetară este pe un deficit serios de lichiditate, iar banca centrală nu a făcut nici la începutul aceste săptămâni o operațiune repo, în condițiile presiunii pe curs.
Ministerul Finanțelor a ieșit cu două emisiuni de obligațiuni în piața internă, de unde a atras aproape 1,4 miliarde de lei. Băncile au revenit la cumpărare, după o absență de circa două săptămâni, după ce Banca Națională a României a anunțat măsuri de relaxare cantitativă.
Băncile au reapărut cu cererea în piața primară de titluri de stat, după aproape două săptămâni de absență. Ministerul Finanțelor a împrumutat 715 milioane de lei pe 28 de luni. Chiar dacă măsurile de relaxare monetară anunțate de Banca Națională a României par să fi readus interesul pentru obligațiunile în lei, costurile de împrumut rămân ridicate.
Excedentul de cont curent a scăzut de la 322 de milioane de euro, în ianuarie 2019, la 149 de milioane de euro, în prima lună din 2020, pe fondul creșterii mai rapide a importurilor de bunuri și servicii și al scăderii excedentului din veniturile secundare. Totodată, investițiile străine directe au scăzut ca flux față de startul anului 2019, în timp ce datoria externă a crescut ca urmare a împrumutului luat de Guvern de pe piețele externe.
Șansele ca Executivul PNL condus de premierul desemnat Florin Cîțu să primească votul de învestitură azi în Parlament sunt de peste jumătate, în condițiile epidemiei de coronavirus, arată ING Bank. Ar fi o veste bună, în condițiile unei volatilități crescute în piață, cu creșterea presiunii pe costuri de finanțare.
Ministerul Finanțelor Publice a emis obligațiuni scadente în iulie 2025 în valoare de 801 milioane de lei, pe o cerere relativ ridicată din partea investitorilor, dar la un preț mai mare, într-o zi în care bursele și piețele emergente sunt lovite de șocul scăderii abrupte a prețului petrolului, dar și de extinderea epidemiei de coronavirus.
Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat 815,3 milioane de lei de la bănci printr-o emisiune de obligațiuni scadente în septembrie 2031.
Datoria publică a României va exploda în următorii 10 ani și va ajunge de la circa 36% la peste 90% din PIB în 2030, estimează Comisia Europeană într-un raport recent care analizează situația din statele membre UE și Marea Britanie. În scenariul de bază al Comisiei, în care guvernele nu schimbă situația finanțelor publice, în privința veniturilor sau a cheltuielilor, îndatorarea ar crește în acești 10 ani în 3 țări, România, Italia și Finlanda. În comparație, îndatorarea statului ar urma să scadă substanțial în alte țări, inclusiv în Polonia și Ungaria, cu care România este comparată des. Problema României ar putea fi rezolvată, însă, relativ ușor prin modernizarea ANAF.
Ministerul Finanțelor Publice a refuzat ofertele băncilor pentru obligațiunile în euro scadente în iunie 2025 din cauza randamentului cerut prea ridicat. La fel s-a întâmplat și la precedenta licitație de acest fel ținută în decembrie.
Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat 775 de milioane de lei pe 29 de luni pe o cerere mare de la bănci și la un randament în scădere.
Ministerul Finanțelor Publice a depășit din nou prospectul de emisiune și a luat din piață mai mult decât intenționa, așa cum s-a întâmplat la aproape fiecare licitație publică din acest an. Guvernul beneficiază de o scădere consistentă a costurilor de împrumut.
Ministerul Finanțelor Publice a extins suma împrumutată și la cea de-a treia licitație de obligațiuni din februarie, în condițiile în care există un interes ridicat din partea investitorilor pentru datoria publică românească și costurile sunt în scădere
Ministerul Finanțelor a luat din piață încă 300 de milioane de lei printr-un împrumut cu scadența în octombrie 2034, cea mai lungă din piața internă. Costurile au scăzut față de precedenta emisiune. Finanțele au depășit ținta de împrumuturi pentru ianuarie.
Ministerul Finanțelor Publice a depășit ținta de împrumuturi înainte de termen pe luna ianuarie, după ce a emis obligațiuni peste prospectul de emisiune la aproape fiecare licitație din acest început de an, în condițiile scăderii dobânzilor cerute de investitori.
Ministerul Finanțelor Publice a emis obligațiuni de stat de 810,8 milioane de lei cu scadența în august 2022.
Ministerul Finanțelor Publice a emis obligațiuni scadente în iunie 2024 de 1,19 miliarde de lei la un randament mediu mai mic decât în urmă cu trei săptămâni la ultimul împrumut similar.
Ministerul Finanțelor Publice a ieșit în piață cu două emisiuni de obligațiuni și a adunat de la bănci peste un miliard de lei, pe o cerere ridicată în piață.
Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat 605 milioane de lei printr-o emisiune de obligațiuni scadentă în septembrie 2023. Cererea din partea băncilor a fost ridicată și randamentele au scăzut față de o licitație similară ținută luna trecută.
Ministerul Finanțelor Publice a vândut obligațiuni de 925 de milioane de lei cu scadența în aprilie 2026 la dobânzi în creștere. Este ultimul împrumut anunțat pentru acest an, iar sumele luate din piață în decembrie sunt insuficiente pentru acoperirea deficitului bugetar, astfel că guvernul a cheltuit și din bufferul în valută.