Cheltuielile Guvernului din primele cinci luni ale anului au depășit cu peste 8 miliarde de lei veniturile colectate de Executiv din taxe și impozite, astfel că deficitul a ajuns la 0,88% din Produsul Intern Brut (PIB), de 3 ori și jumătate mai mult comparativ cu ianuarie-mai anul trecut, când deficitul bugetar s-a situat la 2,2 miliarde de lei, reprezentând 0,25% din PIB. Creșterea cheltuielilor s-a menținut în ianuarie-mai, la fel ca în primele luni ale anului, la peste 20%, de circa două ori mai rapidă comparativ cu avansul veniturilor. Creșterea veniturilor a accelerat ușor în mai, ca urmare a unei reveniri a colectării la TVA, insuficientă însă pentru a contribui la consolidarea finanțelor statului, întrucât și cheltuielile au urcat.
Proiectele mari de investiții ale statului ar putea să fie și în acest an victimele controlului strict exercitat de Ministerul Finanțelor pentru respectarea țintei de deficit bugetar, în condițiile în care cele mai recente date arată la patru luni un deficit de patru ori mai mare decât în aceeași perioadă anul trecut. Plățile efectuate de Guvern pentru cele mai mari 10 proiecte de investiții de anul acesta s-au ridicat, în ianuarie-aprilie, la mai puțin de 9% din cât a programat Executivul, potrivit informațiilor Profit.ro.
FMI estimează un deficit bugetar de 3,6% pentru România în acest an, peste ținta Guvernului de 3%, și atenționează că sunt necesare măsuri de echilibrare (creșteri de venituri sau reduceri de cheltuieli) echivalente cu 0,6% din PIB. Fondul recomandă, însă, Guvernului să reducă mai mult deficitul în acest an, la 2%. În acest sens, FMI avansează măsuri precum amânarea sau aplicarea graduală a majorării punctului de pensie, creșterea bazei impozabile ori raționalizarea unor sume deja alocate, dar, conform legii, blocate la ordonatorii de credite și astfel încă la dispoziția Guvernului. Orice alte reduceri de taxe - evitate. Răspunsul Guvernului.
Posibile modificări la mecanismul pentru stabilirea taxei clawback sunt analizate la nivelul Guvernului, printre variante fiind, conform datelor Profit.ro, plafonarea sau calculul diferențiat pe grupe de medicamente. Renunțarea la taxă nu este, însă, o opțiune, întrucât bugetul se bazează în acest an pe încasări de 2,8 miliarde lei de pe urma taxei, iar lipsa acestor bani ar putea da peste cap planul de încadrare a deficitului bugetar în limita de 3% admisă în UE.
Guvernul a cheltuit în primele patru luni ale anului cu 6 miliarde de lei mai mult decât a adunat din taxe și impozite, astfel că bugetul a înregistrat un deficit de 0,65% din PIB, în timp ce în ianuarie-aprilie anul trecut era pe plus cu 1,36 miliarde de lei (0,16% din PIB). Îngrijorător este faptul că ritmul creșterii cheltuielilor se menține, la fel ca in primele luni, de aproximativ două ori mai accelerat decât avansul veniturilor. Astfel, veniturile au fost mai mari cu 11,8%, cu un avans dezamăgitor, de numai 1%, la TVA, una dintre cele mai importante surse de venit pentru stat, iar cheltuielile au fost mai mari cu 21,5%, evoluție determinată de majorarea cu 56% a costurilor Guvernului cu dobânzile, de subvențiile cu 27% mai mari și cheltuielile de personal în urcare cu 20,4%.
ING Bank a revizuit de la 4,7% la 3,5% prognoza de creștere economică în 2018, după datele aferente primului trimestru, care arată o încetinire considerabilă a creșterii PIB. ING se așteaptă ca BNR să nu mai majoreze dobânda cheie în acest an și vede dificultăți mult mai ridicate pentru Guvern să atingă ținta de deficit, în contextul unei evoluții mai slabe a economiei. BCR a revizuit, de asemenea, prognoza de creștere, de la 4,7% la 4,1%, pentru acest an.
Dacă statul ia contribuțiile de la bugetul de pensii private și le mută la sistemul public de pensii, atunci aduce venituri suplimentare de 3,6 miliarde de lei în a doua jumătate a acestui an, circa 0,4% din PIB. Aceasta este și procentul cu care BCR estimează că guvernul ar putea depăși deficitul asumat de 3% din PIB. “Unii ar putea numi asta o coincidență…”, scrie Horia Braun, economistul-șef al băncii, care susține și că sacrificarea Pilonului 2 este printre puținele opțiuni ale Guvernului, dacă nu vrea să crească direct taxele sau să taie investițiile promise.
Deficitul bugetar al Statelor Unite va depăși 1.000 de miliarde de dolari până în 2020, cu doi ani mai devreme față de estimările inițiale, în condițiile în care reducerile de taxe și majorările de cheltuieli aprobate de președintele Donald Trump vor avea o contribuție limitată la creșterea economică, potrivit Biroului pentru Buget al Congresului (CBO), transmite Reuters.
România va avea o creștere economică de aproximativ 5% în acest an, iar pe termen mediu avansul va încetini spre 3%, estimează Fondul Monetar Internațional (FMI). Fondul a atras, însă, atenția, la finalul unei misiuni periodice de evaluare, asupra unor riscuri importante, cum ar fi deficitele bugetare mari pe fondul unor investiții publice reduse, dar și asupra capacității reduse a statului de a colecta taxe într-o economie în creștere accelerată. Totodată, misiunea FMI a atrage atenția că reducerea corupției ar avea un impact pozitiv semnificativ pentru finanțele statului.
România se află în plin boom economic, având o creștere peste potențial, iar elanul s-ar putea păstra în anii 2018-2019, spune o analiză a OTP Bank. România mai are un răgaz să-și constituie rezerve care să atenueze impactul intrării în recesiune, iar economia este mai bine pregătită decât acum 10 ani pentru a face față unui șoc extern.
Ministerul Finanțelor se așteaptă să depășească în continuare Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu (MTO), în condițiile în care deficitul bugetar adoptat pentru anul viitor este la limita tratatelor europene, într-o perioadă de creștere economică peste potențial. Comisia Europeană preconizează că România va avea cel mai ridicat deficit structural din UE în acest an și în 2018, după ce până în 2015 a dus o politică de ajustare semnificativă a dezechilibrelor bugetare.
Aproximativ șapte milioane de angajați din România vor suferi o reducere semnificativă a pensiilor lor viitoare în urma reformelor adoptate luna aceasta de Guvernul condus de premierul Mihai Tudose, informează Financial Times.
Președintele Consiliului Fiscal avertizează că economia crește prea rapid în condițiile în care Guvernul merge cu deficitul bugetar la limita maximă permisă de tratatele europene, iar anul viitor s-ar putea plasa la peste 3% din produsul intern brut, fiind cel mai ridicat din Europa. Ionuț Dumitru crede că rata inflației ar putea ajunge la 5% în prima parte a anului viitor și că fenomenul reapariției inflației ar trebui să ne preocupe, în timp ce Daniel Dăianu, membru al Consiliului de Administrație al BNR spune că reinflamarea inflației devine un mare pericol.
Randamentele obligațiunilor guvernamentale ale României au atins vineri cele mai ridicate niveluri din ultimii trei ani, în urma datelor care au arătat că inflația a accelerat în octombrie peste ritmul anticipat de analiști, transmite Reuters, preluată de News.ro.
Deficitul bugetar pentru primele nouă luni ale anului s-a situat la 0,81%, în creștere ușoară în luna septembrie, de la 0,78% la finele lunii august. Astfel, primele nouă luni ale anului s-au încheiat cu un deficit de 6,8 miliarde de lei, față de 6,5 miliarde de lei la sfârșitul lunii august.
Creșterea salariilor și pensiilor, în detrimentul investițiilor, nu oferă perspectivele unei creșteri economice sănătoase pentru România. Deficitul bugetar riscă să depășească 3%, iar consecințele se vor vedea și în reacția investitorilor străini, arată Dan Bucșa, Lead Economist pentru Europa Centrală și de Est al UniCredit Bank.
Proiectul de rectificare a bugetului de stat, publicat vineri de MFP, prevede majorarea veniturilor bugetare din dividende cu circa 2,14 miliarde lei față de prevederile inițiale de 3,14 miliarde lei din Legea bugetului pe 2017, adică cu aproape 32%. Anul trecut, statul a încasat din dividende mai mult de 2,2 miliarde lei.
Comisia Europeană a recomandat miercuri oprirea procedurilor disciplinare împotriva Greciei din cauza deficitului bugetar excesiv, datorită îmbunătățirii situației fiscale, acesta fiind un nou semn al redresării economice care ar putea ajuta țara să revină pe piețele de împrumut, transmite Reuters.
Guvernul francez va reduce cheltuielile cu 4,5 miliarde de euro în acest an, pentru a ține deficitul sub 3% din PIB pentru prima oară în ultimii 10 ani, în conformitate cu angajamentul făcut Comisiei Europene, transmite Reuters.
Erste Group vede o creștere economică de 5,1% în 2017, foarte apropiată de estimările Guvernului, și 3,9% în 2018, față de 4,3%, respectiv 2,8% anterior. Reevaluarea vine după rezultatele statistice bune ale economiei din primul trimestru. Consumul va fi principalul motor de creștere, însă vor fi contribuții și din alte zone, inclusiv din producția industrială, arată analiștii Erste.
România ar trebui să adopte măsuri de ajustare cu impact de 1,8% din PIB asupra deficitului, aproximativ 15 miliarde lei, reiese din recomandări ale Comisiei Europene. Guvernul ar trebui să raporteze până la 15 octombrie ce măsuri a adoptat în acest sens. Potrivit președintelui Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, Guvernul nu va da, probabil, curs solicitării și va aștepta cifrele pe deficitul pentru 2017.
România a înregistrat în 2016 un deficit bugetar de 3% din PIB, la egalitate cu Marea Britanie, un nivel mai ridicat în Uniunea Europeană fiind atins în Spania, de 4,5%, și Franța, de 3,4%, potrivit datelor publicate luni de biroul european de statistică Eurostat.
Legea salarizării unice ar duce la o creștere medie a salariilor bugetarilor cu 40-50% anul viitor, ceea ce va duce deficitul public la aproape 6%, spune Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal. În aceste condiții, Guvernul nu mai are ce măsuri de compensare a creșterilor de cheltuieli să ia. “E deja game over”, spune Dumitru și recomandă Executivului să se abțină.
Guvernul are în vedere reducerea fondurilor alocate ministerelor pentru investiții și achiziții de bunuri și servicii, cu excepția proiectelor cofinanțate de UE, dacă la prima rectificare bugetară, din vară, va constata că deficitul a deviat de la țintă. Vor fi protejate cheltuieli cum ar fi cele pentru salarii, asistență socială sau plata la termen a datoriei publice.
Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, spune economia României nu se află pe o traiectorie de sustenabilitate, în contextul că întreaga majorare de 4,8% a PIB de anul trecut a fost generată de consum. El semnalează și asupra altor fenomene îngrijorătoare: salariile cresc prea rapid, deficitul bugetar devine cel mai mare din Europa, discrepanța între județe se adâncește, iar unele dintre acestea se depopulează.