Rezultatele 1 - 25 din 87 pentru "directiva"

Avocatul general al Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) Evgeni Tangev a prezentat joi concluziile sale în procesul intentat de Comisia Europeană României pentru neîndeplinirea obligației de a transpune în legislația lor națională cea de-a patra directivă privind combaterea spălării banilor. România a adoptat abia anul trecut legea care transpune directiva, la mai bine de 2 ani de la termenul limită, așa că avocatul general a calculat și propus CJUE ca țara noastră să plătească 3 milioane de euro pentru întârziere plus cheltuieli de judecată. Comisia Europeană solicitase peste 4 milioane de euro.

Comisia Europeană a trimis scrisori de punere în întârziere României și altor 7 state din cauza faptului că nu au notificat nicio măsură de punere în aplicare a celei de-a cincea Directive privind combaterea spălării banilor și a avertizat că poate să trimită avize motivate dacă țările în cauză nu remediază situația într-un interval de două luni.

Liberalii vor să intre în contre cu Comisia Europeană doar pentru aproximativ 5 bani/l, votând miercuri, alături de ceilalți parlamentari, inclusiv PSD, proiectui de lege de eliminare a supraaccizei, prin care se stabilesc valori sub pragul minim impus de Uniunea Europeană. Paradoxal este că diferența nici nu este una semnificativă: dacă s-ar respecta legislația europeană, iar accizele ar fi stabilite la valorile minime din UE, carburanții s-ar putea ieftini cu 39 de bani/l, în timp ce dacă se respectă cifrele din proiectul liberal, cu 45 bani/l (reducere de accize, plus TVA aferentă acestei reduceri.

Consiliul UE a adoptat, luni, directiva privind protecția denunțătorilor de nereguli, act prin care sunt stabilite o serie de mecanisme și obligații pentru angajatori și instituții publice și se interzice pedepsirea denunțătorilor.

Emiterea de acțiuni la purtător devine interzisă în România, după ce președintele Iohannis a semnat astăzi proiectul de lege care instituie această interdicție. Legea va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, iar deținătorii acestui tip de acțiuni vor trebui să le predea în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a actului. Conform noii legi, tranzacțiile comerciale și relațiile de afaceri ale ”persoanelor expuse public”, adică ale demnitarilor, vor fi monitorizate mai atent de către bănci, notari, contabil sau agenți imobiliari. România trebuia să adopte aceste reguli în urmă cu 2 ani.

Directiva Uniunii Europene pentru combaterea fraudelor a intrat ieri în vigoare. Protecția intereselor financiare are în vedere atât gestionarea creditelor, cât și alte aspecte cu efect negativ asupra activelor Uniunii și ale statelor membre. Pe baza acestei directive își va desfășura activitatea noul Parchet European, care ar putea deveni funcțional de anul viitor.

Legislația UE nu scutește de TVA livrările de platforme de foraj petrolier maritim, a statuat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), printr-o decizie care poate reprezenta o lovitură grea pentru omul de afaceri Gabriel Comănescu, patronul companiei Grup Servicii Petroliere, căreia ANAF îi cere să plătească 113 milioane lei (circa 25 milioane euro) reprezentând TVA și accesorii pentru o tranzacție cu astfel de echipamente din urmă cu peste 11 ani.

Emiterea de acțiuni la purtător va fi interzisă, iar deținătorii vor trebui să le predea în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a proiectului de lege privind combaterea spălării banilor, aprobat miercuri de Parlament. Proiectul a fost aprobat a doua oară pentru a fi amendat în sensul hotărârii Curții Constituționale, care a decis că este neconstituțională scutirea organizațiilor minorităților de la noile prevederi de transparență impuse asociațiilor și fundațiilor. Tranzacțiile comerciale și relațiile de afaceri ale ”persoanelor expuse public”, adică ale demnitarilor, vor fi monitorizate mai atent de către bănci, notari, contabil sau agenți imobiliari. România trebuia să adopte aceste reguli în urmă cu 2 ani.

Centrul Român de Politici Europene invită avocații din Baroul București joi, 11 iulie, de la 10.00 la 15.30 la Golden Tulip Victoriei București, la un seminar de lucru în cadrul căruia se va dezbate stadiul implementării Directivei (UE) 2016/343 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, cât și de a prezenta rezultatele obținute până la acest moment în cadrul proiectul PRESENT.

Guvernul a trimis Parlamentului un proiect de lege pentru implementarea noii directive de plăți (PSD2), ce trebuia să fie în vigoare în legislația națională încă din ianuarie 2018, fiind cea mai întârziată țară din UE la acest capitol. Noua lege deschide conturile bancare ale clienților către concurența fintech, pune cerințe mai stricte de autentificare pentru plăți și limitează daunele ce ar putea fi suferite de consumatori în cazuri de fraudă.

După aprobarea noilor reguli privind drepturile de autor, Parlamentul European a votat, joi, în favoarea adoptării proiectului legislativ referitor la drepturile de autor pentru programele de televiziune și de radio transmise online în Uniunea Europeană.

Directiva privind drepturile de autor, aprobată astăzi de Parlamentul European, nu va aduce o cenzură care ar înăbuși creativitatea pentru utilizatorii marilor platforme sau ar împiedica libertatea de exprimare, ci își propune doar să creeze o obligație pentru companiile gigant din tehnologie de a negocia și discuta cu toți creatorii de conținut sau cu reprezentanții acestora (deținătorii de drepturi), fără să introducă filtre de eliminare a conținutului în mod arbitrar, afirmă, într-un interviu, Ana Achim, director al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România.

Emiterea de acțiuni la purtător va fi interzisă, iar deținătorii vor trebui să le predea în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a proiectului de lege privind combaterea spălării banilor, aprobat luni de Senat. Proiectul a fost aprobat a doua oară pentru a fi amendat în sensul hotărârii Curții Constituționale, care a decis că este neconstituțională scutirea organizațiilor minotriăților de la noile prevederi de transparență impuse asociațiilor și fundațiilor. Tranzacțiile comerciale și relațiile de afaceri ale ”persoanelor expuse public”, adică ale demnitarilor, vor fi monitorizate mai atent de către bănci, notari, contabil sau agenți imobiliari. România trebuia să adopte aceste reguli de circa 1 și jumătate, riscând să plătească milioane de euro ca sancțiuni Comisiei Europene.

Noua directivă a gazelor negociată de președinția României la Consiliului Uniunii Europene va avea un impact semnificativ, nu atât asupra dezvoltării coridorului nordic de transport al gazelor (Nord Stream 2), cât mai ales asupra coridorului sudic, unde Bulgaria va deveni un jucător cheie, cu un rol asemănător celui jucat de Germania în Nord Stream 2.

Cunoscută și ca Directiva ATAD, Directiva nr. 1164 / 2016 a fost percepută, chiar de la apariția acesteia (în iulie 2016), ca un prim pas spre o revoluție fiscală la nivel european, având în vedere scopul declarat al acesteia privind stabilirea și reglementarea unor bune practici de combatere a metodelor de transfer ilegitim al profiturilor (cu efect direct cuantificabil în evitarea sarcinilor fiscale), mai ales în condițiile în care directivele europene nu prevăd o standardizare explicită și in extenso a regimului fiscal aplicabil la nivelul impozitelor directe.

Negociatorii Comisiei Europene, ai Parlamentului European și ai Consiliului UE au ajuns la un acord politic în ceea ce privește proiectul legislativ vizând drepturile de autor pentru programele de televiziune și de radio.

Julia Reda, europarlamentar din partea Partidului Piraților din Germania, a răspuns întrebărilor News.ro legat de reforma dreptului de autor, proiect care a stârnit o dispută fără precedent între artiști și editori de presă, pe de o parte, și giganții online, pe de altă parte. Împotriva adoptării acestei Directive, Reda spune că susține interesele europenilor utilizatori de internet și că drepturile fundamentale și startup-urile online riscă să sfârșească prin a fi victime colaterale în această luptă.

Firmele care intermediază plăți și garanții suplimentare de securitate pentru clienți trebuie autorizate și supravegheate, cele din categoria fintech având însă un acces mai simplu la conturile de plăți, fără acorduri explicite de la bănci, depășind astfel dezavantajul birocratic, stabilește un proiect redactat la nivelul Ministerului Finanțelor conform celei mai recente directive UE privind plățile.

Emiterea de acțiuni la purtător va fi interzisă, iar deținătorii vor trebui să le predea în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a proiectului de lege, avizat astăzi ca decizie finală. Tranzacțiile comerciale și relațiile de afaceri ale ”persoanelor expuse public”, adică ale demnitarilor, vor fi monitorizate mai atent de către bănci, notari, contabil sau agenți imobiliari. Sunt introduse și obligații de identificare a benficiarilor reali pentru asociații și fundații, dar cu scutiri pentru organizațiile minorităților naționale. România trebuia să adopte aceste reguli de peste 1 an, iar acum riscă să plătească milioane de euro ca sancțiuni Comisiei Europene.

Emiterea de acțiuni la purtător va fi interzisă, iar deținătorii vor trebui să le predea în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a proiectului de lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, căruia deputații din comisiile de specialitate i-au întocmit astăzi raportul final de adoptare. Anumite tranzacții comerciale și relații de afaceri nu vor fi scutite de o monitorizare mai atentă din partea băncilor, notarilor, contabililor sau agenților imobiliari, așa cum fusese pregătită anterior decizia.

Tranzacțiile comerciale și relațiile de afaceri ale persoanelor expuse politic, respectiv președinte, prim-ministru, miniștri, parlamentari, șefi de partide, șefi de parchete sau instanțe judecătorești, membrii conducerii Curții de Conturi sau BNR, ambasadori, ofițeri superiori de armată sau membrii conducerii companiilor de stat, vor fi scutite de o monitorizare mai atentă din partea băncilor, notarilor, contabililor sau agenților imobiliari. Senatorii au modificat în acest sens, luni, prin vot în plen, normele prevăzute în proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

Tranzacțiile comerciale și relațiile de afaceri ale persoanelor expuse politic, respectiv președinte, prim-ministru, miniștri, parlamentari, șefi de partide, șefi de parchete sau instanțe judecătorești, membrii conducerii Curții de Conturi sau BNR, ambasadori, ofițeri superiori de armată sau membrii conducerii companiilor de stat, vor fi scutite de o monitorizare mai atentă din partea băncilor, notarilor, contabililor sau agenților imobiliari. Senatorii din comisiile juridică și apărare au modificat, marți, în acest sens normele prevăzute în proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

România riscă două premiere care îi vor face probleme în perioada deținerii președinției în exercițiu a UE. I-ar putea fi impuse, de către Curtea de Justiție a UE, sancțiuni pecuniare chiar în perioada președinției, ca urmare a netranspunerii în legislația națională a directivei privind combaterea spălării banilor care elimină acțiunile la purtător. România ar fi astfel primul stat UE care primește aceste sancțiuni în baza Tratatului de la Lisabona, intrat în vigoare în 2009. Sancțiunile sunt de ordinul milioanelor de euro și pot crește pe măsură ce Parlamentul României întârzie să adopte proiectul, relevă un document oficial aflat în posesia Profit.ro.

În ultimul an și jumătate, s-a pus de două ori problema ca Guvernul să atace în justiția europeană acte normative de mediu ale Bruxelles-ului cu impact negativ asupra industriei energetice. De fiecare dată, Executivul de la București a decis să rămână pasiv. Cel mai recent s-a întâmplat acest lucru la finalul anului trecut, pe finalul mandatului fostului premier Mihai Tudose, în plin conflict politic între acesta și liderul PSD Liviu Dragnea.