Comisia Europeană a decis să trimită România, Spania, Croația, Letonia, Lituania, Irlanda, Polonia, Portugalia, Slovenia și Suedia, în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru că nu au transpus integral în legislația națională Codul UE al comunicațiilor electronice și nu au comunicat Comisiei modul de transpunere al acestuia.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Sesizarea CJUE este ultima etapă a procedurii de infringement și poate conduce la sancțiuni financiare.
Procedura de infringement constituie un proces care presupune atenționarea unui stat membru UE de către Comisia Europeană pentru încălcarea unei obligații și, ulterior, dacă părțile nu se înțeleg, acționarea statului respectiv în judecată la Curtea Europeană de Justiție.
Codul european al comunicațiilor electronice care actualizează cadrul de reglementare care guvernează sectorul european al comunicațiilor electronice în funcție de noile provocări a intrat în vigoare în decembrie 2018, iar statele membre au avut la dispoziție doi ani pentru a pune în aplicare normele sale. Potrivit Comisiei, acesta este un act legislativ esențial pentru a realiza "societatea europeană a gigabiților" și pentru a asigura participarea deplină a tuturor cetățenilor UE la economia digitală și la societate.
Comisia a monitorizat procesul de transpunere și le-a oferit statelor membre orientări și asistență, cu scopul de a le sprijini în procesul de transpunere a directivei în legislația națională. În plus, Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC) a elaborat și a publicat orientări menite să contribuie la punerea în aplicare cu succes a noilor norme.
Conform Comisiei, Codul european al comunicațiilor electronice modernizează cadrul european de reglementare pentru comunicațiile electronice și ar urma, să sporească opțiunile și drepturile consumatorilor, inclusiv prin asigurarea unor contracte mai clare, a unor servicii de calitate și a unor piețe concurențiale. Codul asigură, de asemenea, standarde mai ridicate ale serviciilor de comunicare, inclusiv comunicații de urgență mai eficiente și mai accesibile. În plus, acesta le permite operatorilor să beneficieze de norme care stimulează investițiile în rețele de foarte mare capacitate, precum și de o previzibilitate mai mare în materie de reglementare, conducând la servicii și infrastructuri digitale inovatoare.
Transpunerea în legislația românească a Directivei UE 2018/1972 de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice a fost un subiect controversat, având în vedere includerea anumitor prevederi legate de interceptarea comunicațiilor.
La finele lunii februarie, Parlamentul a adoptat, prin votul final al Senatului, un proiect de lege potrivit căruia furnizorii de servicii de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere, precum WhatsApp, Facebook, Skype, Signal, Wire, Telegram, nu vor fi obligați în România să permită organelor de aplicare a legii și celor cu atribuții în domeniul securității naționale punerea în executare a metodelor de supraveghere tehnică, respectiv de interceptare a comunicațiilor utilizatorilor acestor servicii. După cum a relatat anterior Profit.ro, obligația va reveni în schimb furnizorilor de internet, respectiv de servicii de găzduire electronică cu resurse IP.
Prevederea ca aplicații precum WhatsApp, Facebook, Skype, Signal, Wire, Telegram să permită interceptarea utlizatorilor a fost eliminată, după ce, anterior, fusese inclusă într-un proiect de lege adoptat de Guvernul Cîțu în ultima ședință în care a mai putut aviza acte cu putere de lege, înainte de demiterea sa prin moțiune de cenzură. Proiectul a fost adoptat de deputați chiar la finele anului trecut, generând atunci o serie de reacții și proteste din partea specialiștilor în domeniu.
