Banca Națională a României (BNR) a fost obligată să majoreze de două ori dobânda de politică monetară din cauza creșterii accelerate a inflației, cu efecte ample asupra mediului economic, în condițiile în care deficitul de cont curent și deficitul bugetar au crescut mai mult decât în țările din regiune, iar presiunea pe deprecierea monedei naționale a fost semnificativă, a afirmat joi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul ședinței Comisiei economice, industrii și servicii a Senatului, având ca temă ”Evoluția inflației și implicațiile pentru economia României”.
Banca Națională a României vrea ca creșterile de prețuri din ultima perioadă să nu se transmită în anticipațiile publicului, în contextul în care rata anuală a inflației va ieși din intervalul țintit de BNR în perioada următoare. Guvernatorul Mugur Isărescu spune că banca centrală se bate cu inflația și că lupta nu va fi una de lungă durată, ci până spre sfârșitul anului.
Banca Națională a României a anunțat a doua majorare a dobânzii cheie cu 0,25 puncte procentuale din acest an, la 2,25%, pentru a se apropia de inflația în creștere. Nivelul rezervelor minime obligatorii ale băncilor a fost menținut, deși unii analiști estimau o reducere pentru a ajuta Ministerul Finanțelor să aibă cerere mai mare la emisiunea de obligațiuni în euro de la finele lunii.
Banca Națională a României este așteptată să livreze a doua majorare a dobânzii cheie cu 0,25 puncte procentuale din acest an, la 2,25%, pentru a se apropia de inflația în creștere.
Banca Națională a României a discutat despre o nouă îngustare a coridorului din jurul ratei de politică monetară și poate veni cu o decizie ce ar putea strânge și mai mult ratele din piață în jurul dobânzii cheie de 2% în ședința Consiliului de Administrație din februarie, spune guvernatorul Mugur Isărescu.
Decizia Băncii Naționale a României de a majora dobânda cheie de la 1,75% la 2%, prima creștere după aproape un deceniu de scăderi, este argumentată de guvernatorul Mugur Isărescu prin creșterea peste așteptări a ratei anuale a inflației și intenția BNR de a ancora anticipațiile inflaționiste și a trimite un semnal investitorilor străini care finanțează deficitele României.
Rata anuală a inflației a crescut peste așteptările Băncii Naționale a României, care a crescut dobânda cheie pentru prima oară după aproape un deceniu de scăderi ale ratei de politică monetară. BNR menționează riscurile pornite din politica fiscală a statului ca principalul risc la adresa creșterii inflației pe viitor.
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a hotărât astăzi menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an, nemodificat din aprilie 2015, dar și îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/- 1,00 puncte procentuale de la +/- 1,25.
Banca Națională și-a înăsprit retorica în privința stabilității macroeconomice a României și critică politicile fiscal-bugetare care au dus la creșterea accelerată a consumului și ale salariilor, la o adâncire a deficitului contului curent, cu efecte inclusiv asupra cursului de schimb, potrivit minutei ultimei ședințe de politică monetară. O parte din Consiliul de Administrație a BNR reclamă faptul că politicile Guvernului pun o presiune excesivă pe politica monetară, iar conducerea Băncii a discutat și despre creșterea măsurilor fiscale coercitive pe care Guvernul le-ar putea promova anul viitor, de natură să afecteze încrederea în economie.
Rata anuală a inflației va continua să crească într-un ritm ușor mai mai alert decât cel din prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din august 2017, arată Banca Națională a României în comunicatul prin care explică deciziile luate în ședința de politică monetară de astăzi.
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a hotărât, în ședința din 3 octombrie, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an.
Banca Națională a României a decis, în ianuarie 2004, că băncile trebuie să treacă în contractele de credit cu clientela non-financiară modalitatea de calcul utilizată pentru determinarea dobânzilor, “cu explicitarea conținutului variabilelor care compun formulele în cauză”, potrivit unei scrisori semnate de viceguvernatorul (la acea vreme) Mihai Bogza. Înainte de 2010, în contractele cu consumatorii, băncile comerciale se bazau pe clauze discreționare pentru a modifica dobânzile clienților, fără a explica mecanismele de indexare, susținând în procesele ulterioare că legea nu le obliga să indice în detaliu cum pot modifica rata dobânzii. BNR a susținut de-a lungul timpului că nu s-a putut implica în contractele și practicile băncilor.
Banca Națională a României a păstrat neschimbată politica monetară în ședința de Consiliul de astăzi. Guvernatorul Mugur Isărescu a vorbit despre normalizarea politicii monetare, prin aducerea dobânzilor din piață mai strâns în jurul dobânzii cheie. Decizia trebuie să vină la momentul potrivit, spune Isărescu, pentru a evita intrările de capital speculativ.
Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis, în ședința de miercuri, să păstreze rata dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an și a păstrat ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în valută la 10% și pentru pasivele în lei la 8%, decizia fiind în linie cu așteptările analiștilor.
Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis, în ședința de vineri, să mențină rata dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an și a păstrat ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în valută la 10% și pentru pasivele în lei la 8%, decizia fiind în linie cu așteptările analiștilor.
Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis în ședința de vineri să mențină în continuare rata dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an și a păstrat ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în valută la 10% și pentru pasivele în lei la 8%.
Banca Națională explică contextul cu evoluții economice bune, dar incertitudini în creștere, în care a decis menținerea dobânzii de politică monetară și reducerea rezervelor minime în valută constituite de băncile comerciale, la ședința de astăzi a Consiliului de Administrație.
Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis în ședința de joi să mențină în continuare rata dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an, precum și ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în lei la 8% și pentru cele în valută la 12%, în linie cu așteptările analiștilor.
Erste Group, acționarul majoritar al BCR, a redus puternic estimarea privind inflația anuală a României în decembrie 2016, de la 1% la 0,2% și anticipează că indicatorul va rămâne în teritoriu negativ până în noiembrie. Totodată, grupul austriac a redus prognoza de inflație pentru finele lui 2017, de la 3%, la 2,4%.
Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis în ședința de joi să mențină în continuare rata dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an, precum și ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în lei la 8%, respectiv pentru cele în valută la 12%, măsura fiind anticipată de analiști.
Inflația va rămâne în teritoriu negativ până la jumătatea acestui an, anticipează Banca Națională a României, care a prelungit intervalul în care vede scăderea prețului de consum față de cea mai recentă analiză, în care prognoza revenirea pe creștere după luna mai. Riscurile interne rămân politica fiscală și de venituri, în contextul anului electoral.
Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis, joi, menținerea dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit
Problema comună a tuturor decidenților actuali, inclusiv a celor cărora mediul politic le pune eticheta de specialiști, este că nu sesizează decât secvența istorică, fără să indice cum se poate ieși din cercul vicios. Există instituții care-i pot pedepsi pe vinovați pentru situația în care am ajuns, dar nu și instituții care să ne scoată din fundătura în care am intrat.
Analiștii financiari se așteaptă ca Banca Națională a României (BNR) să păstreze, în ședința Consiliului de Administrație de joi, 31 martie, nivelul dobânzii-cheie la 1,75% pe an, precum și nivelurile rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută, la 8%, respectiv 12%.
Banca Națională a României nu poate să o ia pe contrasens și să întărească politica monetară, când marile bănci centrale, mai ales Banca Centrală Europeană, fac relaxare cantitativă, explică economiștii români.