Consumul intern în cădere liberă și gradul ridicat de umplere a depozitelor fac ca România să fie exportator net de gaze pentru prima dată în acest an. Producătorii autohtoni și traderii exportă gaze în Ungaria și Republica Moldova.
În pofida faptului că importurile de gaze azere sunt unele marginale, cifra de afaceri dintre România și Azerbaidjan a crescut cu aproape 50% în 2023, atingând nivelul de 700 milioane de dolari, în special ca urmare a activității Socar pe piața autohtonă, unde deține o rețea de benzinării și mai multe depozite de combustibil.
Companiile din domeniul gazelor naturale au obținut, în primele 9 luni ale acestui an, venituri nete de 45 milioane de lei din exportul și importul de gaze, în pofida faptului că România a fost importator net de gaze, volumul importurilor fiind superior cu peste 2 TWh celui al exporturilor, arată date analizate de Profit.ro.
Exporturile de gaze către Ucraina au fost sistate de la începutul acestei luni, după ce, în ultima jumătate de an, traderii internaționali, companiile ucrainene, dar și Energocom, compania din Republica Moldova mandatată să asigure siguranța alimentării, au folosit România ca țară de tranzit în vederea depozitării gazelor în facilitățile de înmagazinare în exces ucrainene.
Impredictibilitatea livrărilor de gaze rusești din această iarnă ca urmare a războiului din Ucraina a declanșat o cursă contracronometru pentru înmagazinarea din timp a gazelor la nivelul UE. România este în grafic, depășind vineri pragul de 25 TWh de gaze înmagazinate, în weekend ajungând la un grad de umplere a depozitelor de peste 75% în pofida reducerii volumelor zilnice injectate.
Cererea de gaze venită de la 1 iulie din Republica Moldova și cea pentru înmagazinare în Ucraina au condus la o scumpire cu 9% a gazelor pe piețele spot operate de Bursa Română de Mărfuri de la începutul acestei luni. Evoluția prețurilor pentru ziua următoare (PZU) din România este total opusă celei de pe piețele europene, unde prețurile spot au scăzut.
Tranzitul gazelor prin România a explodat în ultima săptămână, dublându-se atât importurile din Bulgaria, cât și exporturile către Ucraina sau Republica Moldova. În plus, dat fiind surplusul de gaze de pe piața autohtonă, România a exportat net aproximativ 10% din producția internă.
Exporturile de gaze rusești prin conducte au scăzut cu 11,4% în prima jumătate a lunii mai, față de nivelul mediu din aprilie, conform calculelor Reuters, în contextul prețului scăzut pe piața spot.
Aproximativ 80% din gazele achiziționate de la declanșarea războiului din Ucraina de Energocom, compania desemnată de guvernul de la Chișinău să cumpere produse energetice în vederea asigurării siguranței alimentării, au fost de proveniență non-rusă, o parte din acestea intrând în Republica Moldova prin punctul de interconectare cu România de la Ungheni.
SA Energocom, compania desemnată de guvernul de la Chișinău să achiziționeze gaze și energie din import, a cumpărat, în premieră, gaze de pe piața spot de la București, operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM).
Companiile din România și traderii internaționali nu mai exportă de 2 săptămâni gaze în Republica Moldova, Chișinăul reluând alimentarea cu gaze rusești, pe care în iarnă le-a alocat în totalitate Transnistriei în schimbul alimentării cu energie electrică achiziționată de la centrala electrică de la Cuciurgan, produsă pe bază de gaz.
Decizia Ungariei de a interzice exporturile de gaze după declararea stării de urgență energetică a fost luată fără notificarea Comisiei Europene și și ar putea fi nejustificată, a declarat joi comisarul european pentru energie, Kadri Simson, citat de publicația de specialitate ICIS. Dacă decizia ar intra în vigoare de la 1 august, așa cum a anunțat guvernul maghiar, România ar putea fi afectată, în special pe timpul iernii.
Guvernul maghiar a declarat miercuri stare de urgență în sectorul energetic și a interzis exportul de produse energetice, precum electricitatea sau gazele naturale, dar și al lemnului de foc. Decizia, care urmează să intre în vigoare începând cu luna august, afectează și piața din România, cea de electricitate fiind interconectată fizic cu cea maghiară. În plus, iarna, România importă gaze din Ungaria, țară care deține o capacitate de depozitare de 2 ori mai ridicată decât cea autohtonă. În prezent autoritățile de la București negociază achiziția de gaze din surse alternative, din Azerbaidjan, dar și din terminalele din Turcia sau Grecia. Deja, o parte din gazul importat prin Negru Vodă nu mai este numai gaz rusesc, ci are și alte surse de proveniență.
Rubla a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimii șapte ani în raport cu euro, în condițiile în care tot mai multe companii străine par să se conformeze cerinței președintelui Vladimir Putin de a plăti în moneda rusească pentru gazele naturale.
Guvernul ucrainean a solicitat asigurătorilor maritimi internaționali să înceteze toate raporturile comerciale cu transportatorii, prin intermediul cărora Rusia exportă petrol, gaze lichefiate și cărbune, într-o încercare de a intensifica presiunea exercitată asupra regimului Putin, informează Bloomberg.
Situația tensionată de pe piața gazelor și posibilitatea ca UE să-și reducă, într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat, dependența de Rusia au determinat Ungaria să reînceapă, de câteva zile, să folosească România drept țară de tranzit pentru gazul rusesc, aproape jumătate din fluxurile intrate prin punctele de interconectare Isaccea (cu Ucraina) și Negru Vodă (cu Bulgaria) fiind reexportate prin Csanadpalota.
Conflictul dintre Rusia și Ucraina, care pune sub semnul întrebării securitatea aprovizionării cu gaze naturale a Europei și obligă țările de pe Bătrânul Continent să caute opțiuni alternative de furnizare la livrările gigantului rus de stat Gazprom, a generat interes din partea Uniunii Europene pentru resursele de gaze ale Tanzaniei, statul african reluând în noiembrie anul trecut discuțiile cu giganții petrolieri Equinor și Shell pentru demararea proiectului construirii unei facilități de producție și export de gaze naturale lichefiate (LNG) de 30 miliarde dolari.
Ungaria își consolidează poziția de hub gazier regional, marți, în premieră fiind exportate gaze în Ucraina, țară din care, tradițional, maghiarii importau gazele rusești contractate. Tot marți, la Moscova, premierul Viktor Orban i-a solicitat președintelui rus Vladimir Putin majorarea livrărilor de gaze rusești către Budapesta.
Operatorul național de transport, Transgaz, este dispus să investească 300 milioane de euro, iar operatorul de transport ucrainean GTSO 35 milioane euro, pentru ca, începând cu 2026, România să poată exporta 6,9 milioane metri cubi de gaze pe zi în Ucraina, prin punctul de interconectare de la Medieșul Aurit, reiese dintr-o propunere de proiect privind capacitatea incrementală la frontiera dintre Ucraina și România.
Până în prezent nu a fost rezervată niciun fel de capacitate de transport de gaze în punctul de interconectare dintre România și Republica Moldova de la Ungheni, în pofida faptului că Transgaz a scos la licitație de 3 zile capacități de export, iar Republica Moldova va institui vineri starea de urgență ca urmare a eșecului negocierilor cu Gazprom în privința contractului de furnizare a gazelor naturale și a reducerii volumului livrărilor de către gigantul rus.
Operatorul de transport și sistem din România, Transgaz, a anunțat miercuri că, începând cu aceeași zi, oferă capacitate de rezervare disponibilă în punctul de interconectare (PI) Ungheni, pentru companiile dispuse să exporte (sau să importe, însă nu e cazul dată fiind criza de la Chișinău) gaze în Republica Moldova. Rămâne de văzut dacă vor exista companii interesate și dacă Chișinăul este dispus să plătească prețul de pe bursele din România, destul de ridicat în comparație cu cel pe care-l avea negociat până în acest an cu Gazprom.
Gazoductul Ungheni-Chișinău, prin care România poate exporta gaze naturale în Republica Moldova, a fost pus în funcțiune de la 1 octombrie 2021, și poate asigura întregul necesar de consum de peste Prut, cu excepția Transnistriei, rămânând doar ca furnizorii interesați să înceapă să nominalizeze volumele pe care vor să le vândă, a declarat directorul Departamentului Strategie și Management Corporativ al operatorului sistemului național de transport Transgaz, Elisabeta Ghidiu, la videoconferința Profit.ro Oil&Gas - "Unde sunt gazele din Marea Neagră când avem mai mare nevoie?".
România a redevenit, începând cu data de 25 septembrie, importator de gaz din Ungaria, după ce, începând cu luna aprilie, a fost utilizată de Gazprom ca țară de tranzit în vederea alimentare cu gaze a Budapestei. Explicația: prețul spot de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) a devenit mai ridicat decât cel de pe bursa similară maghiară (CEEGEX).
Gazul rusesc destinat alimentării Ungariei nu mai tranzitează România de la 1 septembrie, această rută urmând a fi probabil înlocuită cu cea sârbă. Până la finalul lunii august, aproximativ 50 GWh/zi din cei 130 GWh/zi intrați în România prin punctul de interconectare de la Negru Vodă ajungeau în rețeaua de transport maghiară prin punctul de la Csanádpalota.