Gigantul german de energie și utilități E.ON a unificat cei doi furnizori de gaze naturale pe care îi deține în România, prin absorbirea E.ON Gaz Furnizare, specializat în furnizare pentru clienții casnici reglementați, de către E.ON Energie, furnizor de gaze pentru consumatorii de gaze din piața liberă, dar și de curent electric, fiind furnizor de energie de ultimă instanță în estul României, în zona de rețea operată de distribuitorul Delgaz Grid din același grup E.ON, informatie anunțată de Profit.ro în această vară.
Operatorul sistemului de transport gaze din Ucraina, GTSO, și-a propus pentru a doua jumătate a acestui an să semneze acorduri de interconectare la toate punctele de graniță România, inclusiv cele de pe rutele tradiționale, Medieșul Aurit și Isaccea, cu care n-are încă acord semnat cu Transgaz, “ceea ce îi va deschide accesul pe piața românească”, se precizează în raportul cu rezultatele financiare ale companiei pe primul semestru.
AIK Energy România SRL, companie înregistrată la Londra care recent a preluat importatorul Valahia Gaz SRL, se numără printre companiile care au apelat cel mai intens la sistemul național de transport gaze, ea fiind depășită doar de cel mai mare furnizor de gaze din România, Engie, și de cel mai mare producător de gaze, începând cu trimestrul al doilea, OMV Petrom.
Premierul Ludovic Orban a afirmat că obiectivul Guvernului este de a extinde cât mai mult rețeaua magistrală de gaz și astfel pentru a aduce cât mai aproape gazul de comunitățile locale astfel încăt să poată fi dezvoltare rețele inteligente de gaz, relatează News.ro. Ludovic Orban a fost prezent duminică, la inaugurarea Stației Turbocompresoare Bibești din județul Gorj și a vorbit despre extinderea magistralelor de gaz în cât mai multe zone din țară.
Delgaz Grid, compania de distribuție din cadrul Grupului german E.ON, care deservește 20 de județe din nordul și vestul României a investit 2 milioane de euro în achiziționarea a 8 autolaboratoare echipate cu tehnologie laser, menite a detecta scăpările de gaz.
Carantinarea populației și economiilor ca răspuns la pandemia de Coronavirus a condus la prăbușirea cererii de hidrocarburi, ceea ce a determinat giganții petrolieri globali să admită un “adevăr incomod”: sute de miliarde de metri cubi de petrol și gaze, valorând miliarde de dolari, nu vor mai putea fi niciodată extrași.
Compania canadiană de Claren Energy Corp. a vândut licența de exploatare a perimetrului de gaze de la Bobocu, județul Buzău, către Lalea Energy B.V. la numai un an după ce a preluat integral drepturile de participație, cumpărând în iunie 2019 procentul de 60% deținut până în acel moment de Zeta Petroleum.
Transgaz ar putea să încaseze din nou bani din tranzitul de gaze pe conducta Isaccea-Negru Vodă 2, în condițiile în care va semna acorduri de interconectare cu operatorii sistemelor de transport adiacente din Bulgaria și Ucraina. Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a redactat un proiect de ordin privind rezervare a capacității de transport și de stabilire a tarifelor pentru activitatea de prestare a serviciilor de transport al gazelor naturale prin conductele de transport Isaccea-Negru Vodă menit a permite Transgaz să scoată la licitație capacități capacității trimestriale din anul gazier octombrie 2020 – 30 septembrie 2021.
Federația Rusă a exportat în al doilea trimestru al acestui an mai mult aur decât gaz, situație extrem de rară care nu s-a mai înregistrat de 3 decenii.
Practic, se va referi la situația de dinainte de toamna lui 2017, când din E.ON Energie s-a desprins E.ON Gaz Furnizare, care a preluat activitatea de furnizare de gaze către consumatorii reglementați casnici, tocmai din cauza faptului că cele două piețe, de gaze și de energie pentru populație, se aflau la acel moment în stadii diferite de liberalizare.
Reducerea cererii de gaze cauzată de carantinarea populației și economiei a condus în luna aprilie la scăderea prețurilor plătite de consumatorii casnici în aproape jumătate din capitalele europene, nu și în București, unde prețul nu este liber, ci stabilit de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Reducerea cererii de carburanți, dar și de gaze, ca urmare a măsurilor de carantinare a economiei și populației de către guvern a condus la închiderea totală sau parțială a mai multor sonde. Odată cu repornirea economiei, procesul s-ar putea inversa, însă el ar putea dura 4-6 luni, susține patronatul industriei de petrol și gaze, ceea ce, foarte probabil, compromite ideea unei reveniri a economiei în formă de V, dată fiind ponderea sectorului, acesta fiind cel mai mare contribuabil la buget.
Discrepanța dintre prețul gazului de pe piețele centralizate, de achiziție pentru furnizori, și cel din ofertele făcute de aceștia consumatorilor casnici în perspectiva liberalizării pieței de la 1 iulie devine din ce în ce mai mare. Prețul forward pentru gazul cu livrare în luna iunie a ajuns pe Bursa de Mărfuri la 40 de lei/MWh, în timp ce cea mai ieftină ofertă făcută populației este una la un preț dublu, de peste 80 de lei/MWh.
Depozitele de gaze din Europa ar putea, potrivit unor calcule ICIS, să se umple încă din primele zile ale lunii august, ceea ce va pune o presiune suplimentară pe prețul gazului și așa afectat de reducerea consumului, în special al consumatorilor non-casnici, ca urmare a măsurilor de carantinare a economiei. Drept urmare, nu este exclus ca la finalul lunii iulie-începutul lunii august, prețurile de pe Bătrânul Continent să se prăbușească, după modelul țițeiului West Texas Intermediate (WTI), și să atingă un nivel minim istoric, chiar dacă nu negativ ca WTI.
Prețul gazului cu livrare în trimestrul al treilea, în care piața ar trebui să fie din nou liberalizată, este cu 25% mai redus decât prețul reglementat pentru consumatorii casnici și CET-uri prin controversata ordonanță de urgență 114/2018, care ar trebui eliminat de la 1 iulie. Iar tendința este descendentă, ceea ce va conduce la un val de ieftiniri și în următoarele luni.
Companiile autohtone de gaze, în principal Romgaz și OMV Petrom, și-au redus producția de la începutul lunii aprilie, cu aproximativ 8,5% în numai 2 săptămâni, adaptându-se din mers prăbușirii consumului, care a scăzut în medie cu aproape 40%. Carantinarea economiei a gripat consumul industrial, de bază pe timp de vară când cel rezidențial se reduce sezonier.
Consiliul Concurenței a autorizat tranzacția prin care AIK Energy, companie înregistrată la Londra și condusă pe plan local de Harald Kraft, fost director general al producătorului de gaze Stratum Energy și fost președinte al Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA), preia Valahia Gaz, compania nou-înființată care 1 an s-a situat printre liderii importurilor de gaze din România.
Tergiversarea de către guvernanți a modificării legii offshore ar putea compromite definitiv exploatarea gazelor din Marea Neagră, fereastra de oportunitate reprezentată de utilizarea gazului drept combustibil de tranziție urmând a se închide mai devreme decât se anticipa în urma adoptării noului Pact Ecologic la nivelul UE.
Piețele centralizate de gaze din România (OPCOM și Bursa Română de Mărfuri - BRM) au un început de an liniștit, după ce în cea de-a doua jumătate a anului numai pe OPCOM s-au tranzacționat pe piața la termen peste 30 TWh. În primele 20 de zile ale acestui an, pe piețele la termen fuseseră efectuate 7 tranzacții (4 pe OPCOM și 3 pe BRM) cu un volum total de 665 GWh, 13,3% din media lunară a ultimelor 6 luni ale anului trecut.
Reconfigurarea traseului gazelor rusești în regiune, aprobarea planului de investiții pe următorii 10 ani și riscul plății unei amenzi de 4% din cifra de afaceri au condus la deprecierea acțiunilor Transgaz cu aproximativ 12% în ultima lună, ștergând astfel cu buretele toată aprecierea înregistrată în cele 10 luni precedente.
Companiile furnizoare de gaz din România au retras în ultimele zile din depozite un volum record de gaze al ultimilor trei ani, de aproximativ 270 GWh/zi, ca urmare a răcirii vremii, dar și a nivelului ridicat de gaze înmagazinate. Nivelul de gaze extras din depozite s-a ridicat aproape de cel din producția internă, de 274 GWh/zi.
Transgaz a pierdut în primele zile ale acestui an veniturile aferente tranzitării a 21 de milioane de metri cubi pe zi prin 2 dintre cele 3 conducte internaționale Isacea-Negru Vodă, aceasta fiind cantitatea importată de Turcia și Bulgaria prin Turkstream. În prezent, prin conductele din România nu mai circulă spre Balcani niciun mc de gaz, Transgaz urmând a încasa de la Gazprom numai tarifele de tranzit aferente Isaccea-Negru Vodă 3, pentru care are semnat un contrat de rezervare de tip ship or pay valabil până în 2023. Contractul de rezervare al Gazprom pentru Isaccea- Negru Vodă 2 a expirat pe 31 decembrie, iar prin Isaccea-Negru-Vodă 1, care nu "beneficiază" de contracte ship or pay, nu mai circulă niciun mc de gaz în nicio direcție de la 1 ianuarie.
Chiar dacă de la 1 ianuarie niciun metru cub de gaz rusesc nu mai tranzitează Dobrogea cu destinația Balcani, nu înseamnă că în România nu mai intră în continuare gaz rusesc. Prelungirea acordului de tranzit dintre Gazprom și operatorul de transport din Ucraina a permis ca importurile de gaz rusesc să se facă tot pe una din vechile rute Orlovka-Isaccea, în ultimele cinci zile fiind importați între 32,7 și 55,8 GWh/zi.
Presiunea în Sistemul Național de Transport Gaze (SNT) a depășit în noaptea de duminică spre luni pentru 7 ore nivelul de alertă, în conducte aflându-se o cantitate mai mare de 50 milioane mc, însă luni dimineață la ora 7, SNT se afla în stare de prealertă, deși volumul de gaz din conducte se majorase la 51,3 milioane mc. Explicația: în urma unui articol publicat săptămâna trecută de Profit.ro, Transgaz a anunțat că “datorită acțiunilor desfășurate în ultima perioada de timp, respectiv, punerea în funcțiune a unor conducte noi de transport, reabilitarea unor conducte existente pe care s-a crescut regimul de presiuni în vederea exploatării SNT la maxim de capacitate, începând cu data de 23 decembrie 2019, va modifica limitele de funcționare ale SNT, în sensul creșterii acestora pe toate intervalele de funcționare”.
Compania Premier Energy, deținută indirect de fondul de investiții Emma Capital, controlat de omul de afaceri ceh Jiri Smejc, partener cu Petr Kellner, cel mai bogat investitor din Cehia și proaspăt nou proprietar al PRO TV, a fost sancționată cu o amendă în valoare de 6,3 milioane lei (aproximativ 1,3 milioane euro) de către Consiliul Concurenței, în calitate de succesor legal al companiei Gaz Sud SA, pentru abuz de poziție dominantă în zonele pentru care a deținut licență de distribuție.