Prețul gazelor naturale pe bursele spot operate de OPCOM și Bursa Română de Măfuri (BRM) au atins, în această săptămână, maximele anului, depășind nivelul de 130 lei/MWh. Dacă, pe OPCOM, prețul gazelor de pe piața pentru ziua următoare (PZUGN) cu livrare pentru ziua de marți a fost de 133,6 lei/MWh, prețul produsului similar comercializat pe BRM, pe piața Day Ahead, cu livrare în ziua de miercuri, a atins maximul acestui an, de 135,1 lei/MWh.
OMV, principalul acționar al companiei românești, OMV Petrom, va importa un volum anual de gaze rusești mai mare cu un miliard de metri cubi față de volumul prevăzut în actualul contract reînnoit recent cu Gazprom, au stabilit șefii celor două companii, Rainer Seele, respectiv Alexey Miller, care au și semnat un act adițional în acest sens, în cadrul unei întâlniri avute la Sankt Petersburg. Volumul suplimentar este echivalent cu producția pe un trimestru a OMV Petrom, care, de exemplu, în perioada iulie-septembrie, a extras 1,2 miliarde de metri cubi de gaze din România.
Vânzările de gaze în UE și Turcia ale companiei la care statul rus deține peste 50% din acțiuni s-au majorat cu 6% în perioada ianuarie-iunie 2018, față de intervalul similar din 2017, la 101 miliarde metri cubi, cota de piață a Gazprom în Europa sărind de o treime și ajungând la 34%.
Operatorul vrea ca împrumutul în valoare totală de 186 milioane lei să fie denominat și rambursat în monedă națională, cu dobândă variabilă, dar, totodată, ca valoarea sa să poată fi convertită până la 100% la o dobândă fixă, în condițiile în care România se află în plin proces de majorare a costurilor de împrumut.
La finalul lunii trecute, un purtător de cuvânt al Ministerului Economiei de la Berlin a declarat că SUA au asigurat Germania că, indiferent ce sancțiuni va decide Washingtonul contra Rusiei, gazoductul Nord Stream 2 nu va fi afectat de acestea. Conducta ar urma să dubleze capacitatea de transport de gaze dinspre Rusia spre Germania, de la 55 la 110 miliarde metri cubi pe an, până în 2019.
Republica Moldova și România lucrează la implementarea a 4 condiții suspensive dintr-un total de 13, prevăzute în contractul de preluare a companiei Vesmoldtransgaz de către Transgaz, operatorul sistemului românesc de transport al gazelor, condiții necesare pentru lansarea construcției gazoductului Ungheni-Chișinău.
Ironia este că Transgaz implementează proiectul de gazoduct internațional BRUA și altele menite să reducă dependența Europei de importurile de gaze din Rusia inclusiv cu bani încasați de la Gazprom pentru tranzitul unei părți a acelorași importuri. Anul trecut, compania a încasat din operațiuni de transport internațional de gaze 333,29 milioane lei, adică peste 19% din totalul veniturile sale din exploatare.
Pe de altă parte, prin subsidiara sa românească OMV Petrom, grupul austriac deține 50% din drepturile concesiunii offshore de gaze naturale Neptun Deep din Marea Neagră, în parteneriat cu americanii de la ExxonMobil, proiect de dezvoltare care, coroborat cu cel al conductei internaționale BRUA, este menit să reducă dependența UE de importurile de gaze rusești.
WIEE România, principalul intermediar local de importuri de gaze rusești, controlat indirect de gigantul de stat Gazprom, și-a înjumătățit profitul net anul trecut, acesta scăzând de la 6,47 milioane lei în 2016 la 3,26 milioane lei în 2017. Principala cauză este reducerea atât a importurilor de gaze naturale ale României, cât și a prețurilor la gazele din import.
Starea de dezechilibru a sistemului național de transport al gazelor s-a accentuat miercuri dimineață, comparativ cu marți, volumul efectiv de gaze aflat în conductele magistrale fiind de 33,881 milioane metri cubi la ora 8, față de 37,298 milioane metri cubi cu 24 de ore înainte, potrivit datelor Transgaz.
"Vă reamintesc că România nu-și poate acoperi consumul de gaze naturale din producția internă în perioadele de vârf de consum și că depindem de o singură sursă de import gaze naturale, respectiv Gazprom. Exportul de gaze naturale din producția internă mărește dependența de importul gazelor naturale de la Gazprom", i-a scris Iancu șefului său Liviu Dragnea, solicitându-i să ceară CSAT să analizeze problema.
Ucraina a reclamat Rusia la Tribunalul de la Stockholm acuzând, printre altele, că, în perioada 2009-2015, Gazprom i-a plătit tarife mai mici decât i s-ar fi cuvenit pentru tranzitul gazelor rusești prin conductele ucrainene și că, în plus, deși a rezervat capacitatea integrală a acestor conducte, a transportat o cantitate mai mică de gaze decât cea la care s-a angajat prin contract, neachitând întreaga capacitate rezervată.
România ar putea exporta gaze naturale și în Serbia, după începerea producției offshore din Marea Neagră și finalizarea secțiunii românești a gazoductului BRUA, operatorul sistemului național de transport, Transgaz, având în plan construirea unei conducte de interconectare cu țara vecină de 80 de kilometri, pe direcția Arad - Mokrin, al cărei cost este estimat în prezent la 43 milioane euro.
Transgaz, operatorul sistemului național românesc de transport al gazelor, susține că a încercat să medieze între Rusia și Ucraina pentru a se ajunge la un acord care să respecte și normele UE, și pretențiile celor două state aflate în conflict politic de la anexarea peninsulei Crimeea și cu un istoric bogat de neînțelegeri cu privire la comerțul cu gaze naturale, însă fără succes.
Uniunea Europeană a ajuns la un acord cu Gazprom privind renegocierea prețurilor la gazele naturale pentru statele din Europa Centrală și de Est, mai puțin România, prețuri care să nu mai fie legate de cel internațional al petrolului, ci de cel al gazului de referință de pe principalele piețe europene.
Datele arată că, în primele 10 luni din acest an, importurile de gaze ale României au crescut de peste 8 ori față de perioada similară din 2015, de la doar 75,7 la 620,9 mii tone echivalent petrol. Prețul mediu al gazelor importate în UE din state terțe a scăzut cu peste 21% în perioada noiembrie 2015 – noiembrie 2016.
Propunerea a fost transmisă, într-o scrisoare, premierului Dacian Cioloș, ministrului Energiei, Victor Grigorescu, vicepremierului și ministrului Economiei, Costin Borc, președintelui CA-ului Transgaz, Ion Sterian, și lui Mihnea Constantinescu, coordonator cu însărcinări speciale pentru securitate energetică la Ministerul de Externe.
Ucraina plătește un preț cu 26,66% mai mare pe gazele importate din UE decât ar fi plătit dacă se alimenta, ca până anul trecut, cu gaze din Rusia. Acesta este însă prețul “independenței” energetice de Rusia, pe care oficialitățile ucrainene sunt dispuse să-l achite.
Gazprom și-a majorat livrările de gaz natural către state non-membre ale Comunității Statelor Independente (CSI) cu 10% (sau 13,5 miliarde de metri cubi) în primele 10 luni ale acestui an, cele mai mari majorări fiind înregistrate în state membre UE.
Gazele importate de la gigantul rus de stat Gazprom ar putea ajunge să asigure aproape o treime din consumul total al României luna viitoare (32,7%), potrivit estimărilor operatorului de transport Transgaz, în condițiile în care, în septembrie 2015, importurile au avut o pondere de doar 0,03% în totalul cererii interne de gaze.
Profitul net al companiei de stat Transgaz a scăzut cu 12,3% în primul semestru al anului, față de perioada similară din 2015, la 281,77 milioane lei, ca urmare a creșterii cu 19% a cheltuielilor de exploatare, în principal din cauza majorării de 2,5 ori a cheltuielilor cu consumul tehnologic propriu și cu pierderile tehnologice din rețeaua de transport.
Importurile de gaze ale României s-au triplat în primele 5 luni ale acestui an, pe fondul ieftinirii acestora în comparație cu cele din producția internă, iar operatorul sistemului național de transport, Transgaz, estimează pentru luna august că importurile vor acoperi 18% din consumul total de gaze, față de doar 0,04% în aceeași lună a anului trecut.
România a înaintat NATO o propunere de proiect de dezvoltare a unui sistem de alertare timpurie privind eventuale scăderi ale volumului de gaze naturale care pot genera potențiale crize de aprovizionare în state membre sau partenere Alianței, propunere care a întrunit cerințele acestei organizații.
Operatorul sistemului național de transport de gaze justifică decizia prin "complexitatea problemelor" apărute în negocierile cu companiile omoloage din Ucraina și Bulgaria pentru semnarea de acorduri de interconectare care să permită Transgaz scoatarea la licitație a capacității de transport a conductei de tranzit Isaccea II – Negru Vodă II, rezervată deocamdată în exclusivitate de ruși.
În septembrie 2015, gazele din import costau echivalentul a 93,96 lei/MWh, cu 18,8% mai mult decât cele vândute de producătorii români furnizorilor clienților finali din piața concurențială (79,10 lei/MWh). Spre comparație, la începutul anului, gazele rusești erau cu peste 70% mai scumpe decât cele românești.