Imex Oil a fost înființată în 1995 și a fost mulți ani de zile, alături de Conef din grupul rus Vimetco ce deține Alro Slatina și de WIEE, controlată de Gazprom din 2015, unul dintre cei trei mari intermediari de importatori de gaze rusești în România.
În pofida reducerii cu peste o pătrime a exporturilor de gaze în Europa în primele 2 luni ale acestui, CEO-ul Gazprom Alexei MIller i-a transmis președintelui rus că este optimist cu privire la evoluția din a doua jumătate a lui 2020.
România a importat în luna decembrie 2019 o cantitate de 3.493.356 de MWh de gaze naturale, cu 12% în plus față de aceeași lună a anului precedent, potrivit rapoartelor Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), prezentate de Agerpres.
"Politica energetică a Europei trebuie hotărâtă în Europa, nu în Statele Unite. Respingem în mod fundamental intervențiile din afară și sancțiunile cu efect extrateritorial", a declarat ministrul de Externe de la Berlin, Heiko Maas.
Toți operatorii sistemelor naționale de transport al gazelor naturale de pe ruta transbalcanică, respectiv din Bulgaria, Republica Moldova, România și Ucraina,vor participa săptămâna aceasta, pe 12 decembrie, la o întâlnire organizată la Bruxelles de către Directoratul pentru Energie (DG Energy) al Comisiei Europene, dedicată pregătirii asigurării tranzitului în flux invers al gazelor pe coridorul transbalcanic și la care ar putea fi semnat și un act adițional la acordul de interconectare dintre operatorul român Transgaz și cel ucrainean Ukrtransgaz.
Ucraina este una dintre principalele rute prin care gazele rusești ajung la consumatorii din Europa, însă finalizarea și punerea în funcțiune a proiectelor de gazoducte Nord Stream 2 și TurkStream ale Gazprom ar reduce masiv volumele tranzitate prin conductele ucrainene. Anul trecut, gigantul rus de stat Gazprom a furnizat Europei peste 200 miliarde metri cubi de gaze, volum din care aproape 45%, respectiv 87 miliarde mc, a fost livrat prin intermediul Ucrainei, generând încasări de circa 3 miliarde dolari la bugetul de stat al Kievului.
Ideea a fost exprimată de directorul executiv al gigantului de stat ucrainean Naftogaz, Iuri Vitrenko, după ultima rundă de negocieri tripartite Ucraina-Rusia-Comisia Europeană pentru semnarea unui nou acord de tranzit al gazelor rusești prin Ucraina. Cel în vigoare expiră la finalul acestui an. Discuțiile, purtate luni, nu au ajuns la nici un rezultat și vor fi reluate în ultima parte a lunii viitoare.
Preluarea de către firma londoneză AIK Energy a vedetei-surpriză a importului și tradingului de gaze naturale din România ultimului an, Valahia Gaz, tranzacție aflată în prezent în analiza Consiliului Concurenței, ar duce la crearea unui jucător major al sectorului, care în iunie ar fi avut o cotă cumulată de peste 45% din totalul livrărilor de pe piața locală angro de gaze, fără cele ale producătorilor, relevă date analizate de Profit.ro.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a anunțat că a anulat o decizie a Comisiei Europene din 2016, care permitea Gazprom să își majoreze utilizarea de capacitate și livrările de gaze naturale prin gazoductul OPAL, gazoduct care face legătura între conducta Nord Stream a gigantului rus de stat și Germania, unul dintre principalii săi clienți din UE.
La nivelul anului 2006, 30% din consumul național total de gaze naturale, semnificat mai mare decât în prezent (peste 17 miliarde mc atunci, față de sub 12 miliarde mc acum), era asigurat de livrările gigantului rus de stat Gazprom, businessul de intermediere a acestor importuri fiind extrem de profitabil.
Perspectiva ca Gazprom și Ucraina să nu reușească să ajungă la o înțelegere în vederea prelungirii contractului de tranzit al gazelor rusești prin sistemul ucrainean de conducte, care expiră la finalul acestui an, generează riscuri și pentru aprovizionarea cu gaze a României.
În prezent, 80% din acțiunile Gastrade, compania creată pentru implementarea proiectului de terminal LNG Alexandropoulis, sunt deținute de antreprenoarea grecoaică Eleni-Asimina Copelouzos, relevă un document analizat de Profit.ro. Grupul de companii al familiei Copelouzos include și firma de trading și furnizare de gaze Prometheus Gas, în care cei de la Gazprom dețin 50% din acțiuni. Prometheus Gas este principalul importator grec de gaze rusești.
Gazprom Schweiz AG, subsidiara elvețiană a gigantului rus de stat omonim, responsabilă cu vânzările de gaze naturale ale rușilor în Europa, a schimbat conducerea companiei de intermediere de exporturi de gaze pe care o deține integral în România, WIEE România SRL, unificând totodată managementul traderilor de gaze naturale pe care îi controlează în România, Ungaria și Bulgaria.
Incertitudinile provocate de controversata Ordonanță de Urgență 114 pe piața gazelor au condus nu numai la atingerea unui nivel record al importurilor de gaze, în special din Ungaria, dar și la reconfigurarea pieței. Astfel, o firmă înființată la finalul anului 2017 și care a primit licență de furnizare în prima parte a anului trecut, Valahia Gas, a importat în perioada noiembrie-ianuarie mai mult gaz decât E.On, unul dintre cei doi mari furnizori de gaze de pe piața autohtonă. Celălalt furnizor important de gaze, Engie a importat în ianuarie un volum record, cel mai ridicat volum lunar importat de companie din istoria activității sale în România, de 1,7 TWh.
În pofida faptului că guvernanții români se laudă că România este singurul producător de gaze din UE, importurile au explodat în acest an ca urmare a politicilor de subvenționare a consumului de gaze și electricitate și de descurajare a producției. În februarie, importurile de gaze s-au majorat cu peste 26% sau cu 614 GWh față de luna similară a anului trecut, la un preț mai mare cu 33% sau 30 de lei pe MWh.
Dezvoltarea coridorului de transport de gaze România-Ungaria, parte a proiectului de gazoduct BRUA faza 1, vital pentru securitatea aprovizionării în Europa Centrală și de Est, se află în termen, noua stație de comprimare a gazelor construită de FGSZ, omologul maghiar al Transgaz, la punctul de interconectare de la Csanádpalota dintre cele 2 sisteme naționale de transport, urmând să fie finalizată în octombrie, a anunțat operatorul din Ungaria.
Firma a fost în noiembrie 2018 al doilea importator de gaze din România, cu o pondere de 15,37% din totalul tranzacțiilor după Engie România (42,42%), dar înaintea MET Austria Energy Trade (13,98%) și WIEE România (12,35%). În luna respectivă, în România s-au importat peste 1,82 milioane MWh de gaze, cu circa 44% mai mult față de noiembrie 2017, la un preț mediu de 122,15 lei/MWh, cu 40% mai mare comparativ cu luna similară a anului anterior.
Biroul de Resurse Energetice al Departamentului de Stat de la Washington a lansat la București un program de asistență pentru autoritățile românești din sectorul de țiței și gaze, care a mai fost derulat în special în țări din Africa. Adjunctul Biroului a prezentat programul într-o întâlnire restrânsă cu presa, la care a salutat felul în care președinția românească a Consiliului UE a gestionat dosarul Nord Stream 2.
În plus, Niculae Havrileț, consilier al ministrului Energiei Anton Anton și fost șef al ANRE, a reiterat propunerea ministrului de modificare a OUG 114, prin exceptarea producătorilor de energie pe bază de cărbune, precum Complexurile Energetice Oltenia și Hunedoara, de la plata contribuției bănești către Autoritate de 2% din cifra de afaceri anuală, majorată de 20 de ori de anul acesta, de la nivelul anterior de doar 0,1%.
Achizițiile de gaze din import s-au accentuat în ultimele luni ale anului trecut. Astfel, în noiembrie 2018, importurile s-au majorat cu 45% față de perioada similară a anului precedent, ajungând la un volum de 1,83 TWh, iar prețul de import a crescut la rândul său cu 40%.
Serbia a anunțat foarte recent că intenționează să înceapă în primăvara acestui an construcția secțiunii sârbe a gazoductului TurkStream, lucrările putân d fi finalizate la finalul lui 2019. Proiectul este implementat de firma Gastrans, deținută de South Stream Serbia, vehicul investițional înregistrat în Elveția și controlat de Gazprom cu 51% din acțiuni, restul fiind în posesia monopolului sârb de stat Srbijagas.
Franța și Germania au transmis vineri partenerilor din Uniunea Europeană o soluție de compromis care permite revizuirea Directivei europene cu privire la gazele naturale, fără a bloca însă proiectul gazoductului Nord Stream 2 al gigantului rus de stat Gazprom, menit să sporească capacitatea de export de gaze rusești în Occident și totodată să reducă rolul Ucrainei în tranzitul acestora.
Manfred Leitner, membru al board-ului OMV responsabil cu operațiunile downstream, susține că gazele rusești, provenite de la gigantul rus de stat Gazprom, cu care OMV are o relație tradițională, veche de peste 50 de ani, sunt cea mai de încredere sursă de aprovizionare a continentului "pe care ne-o putem imagina" și că, "pentru asigurarea securității alimentării sale cu gaze, Europa are nevoie de o relație stabilă cu Rusia". Anul trecut, autoritățile de la București au luat numeroase măsuri care au descurajat investițiile în explorarea și exploatarea de noi zăcăminte de gaze naturale, cum ar fi Legea offshore, care majorează semnificativ povara fiscală suportată de companiile concesionare din Marea Neagră și le obligă să-și vândă minimum 50% din producție pe bursele din România, măsuri care au făcut ca OMV Petrom și ExxonMobil să amâne luarea deciziei finale de investiție în proiectul Neptun Deep și să ceară prelungirea cu 15 ani a acordului de concesiune semnat cu statul român.
SUA, dar și destule state europene, în special din Europa Centrală și de Est, cum ar fi Polonia, văd proiectul gazoductului Nord Stream 2 al Gazprom nu ca pe unul comercial, ci ca pe o investiție politică a Rusiei lui Vladimir Putin, menită nu doar să sporească dependența Europei față de gazele rusești, ci mai ales să submineze veniturile bugetare ale regimului pro-euroatlantic al Ucrainei, cu care Kremlinul se află în conflict de la anexarea peninsulei Crimea în 2014.