România ar putea avea nevoie iarna viitoare de importuri de gaze de peste 15 TWh, în condițiile scăderii naturale a producției și a subvenționării consumului prin adoptarea controversatei OUG 114. Numai că principala rută de import, cea ucraineană, s-ar putea închide în cazul în care Gazprom nu se înțelege cu statul ucrainean privind prelungirea actualului acord, care expiră pe 31 decembrie 2019. Autoritățile române susțin că au un plan de rezervă, plan care însă ar putea extinde o eventuală criză a gazelor și pe piața de electricitate. Consumatorii industriali ar putea rămâne la iarnă nu numai fără gaze, ci și fără curent electric.
România a importat în această iarnă un volum de gaze mai ridicat cu 12% decât cel din iarna trecută, evoluția ascendentă din primele două luni ale anului, în care importurile se majoraseră cu 46%, fiind compensată de una mai favorabilă din luna martie, în care importurile au scăzut cu 40%. Cu alte cuvinte, numai vremea neobișnuit de caldă din luna martie a făcut ca România să nu-și majoreze mult mai accentuat importurile în această iarnă.
Incertitudinile provocate de controversata Ordonanță de Urgență 114 pe piața gazelor au condus nu numai la atingerea unui nivel record al importurilor de gaze, în special din Ungaria, dar și la reconfigurarea pieței. Astfel, o firmă înființată la finalul anului 2017 și care a primit licență de furnizare în prima parte a anului trecut, Valahia Gas, a importat în perioada noiembrie-ianuarie mai mult gaz decât E.On, unul dintre cei doi mari furnizori de gaze de pe piața autohtonă. Celălalt furnizor important de gaze, Engie a importat în ianuarie un volum record, cel mai ridicat volum lunar importat de companie din istoria activității sale în România, de 1,7 TWh.
România și-a majorat importurile de gaze cu 46% în primele două luni ale acestui an față de perioada ianuarie-februarie 2018, susține Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Poate, dar dacă luăm în calcul și luna martie, creșterea importurilor a fost de doar 9%, comparativ cu perioada similară a anului trecut, afirmă Institutul Național de Statistică (INS). Greșit, susține Romgaz: “importul de gaze naturale s-a menținut aproximativ la același nivel ca în primul trimestru al lui 2018”.
În pofida faptului că guvernanții români se laudă că România este singurul producător de gaze din UE, importurile au explodat în acest an ca urmare a politicilor de subvenționare a consumului de gaze și electricitate și de descurajare a producției. În februarie, importurile de gaze s-au majorat cu peste 26% sau cu 614 GWh față de luna similară a anului trecut, la un preț mai mare cu 33% sau 30 de lei pe MWh.
OMV Petrom și-a redus producția de gaze cu aproximativ 8% sau 7 mii barili echivalent petrol (bep) pe zi în primul trimestru al acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut, după ce pe întreg anul 2018 a înregistrat o scădere a producției de aproximativ 7%. Dacă tendința va continua, consumatorii industriali vor fi cei nevoiți să achite un preț mai mare pentru gaze, în urma apelării la importuri menite a compensa scăderea producției interne. Populația și centralele menite a asigura încălzirea populației vor beneficia în schimb de gaz din producție internă la prețul plafonat de 68 de lei/MWh.
Este vorba despre una dintre cele mai mari și mai importante organizații globale ale producătorilor de țiței și gaze, The International Association of Oil & Gas Producers (IOGP), care include giganți precum ExxonMobil, Chevron, ConocoPhillips sau Saudi Aramco, precum și nume prezente și în România, ca OMV și KazMunayGas.
Dezvoltarea coridorului de transport de gaze România-Ungaria, parte a proiectului de gazoduct BRUA faza 1, vital pentru securitatea aprovizionării în Europa Centrală și de Est, se află în termen, noua stație de comprimare a gazelor construită de FGSZ, omologul maghiar al Transgaz, la punctul de interconectare de la Csanádpalota dintre cele 2 sisteme naționale de transport, urmând să fie finalizată în octombrie, a anunțat operatorul din Ungaria.
Politica de subvenționare a consumului și descurajare a producției de gaze, promovată de OUG 114, poate conduce pe termen mediu și lung doar la o majorare a importurilor. Numai că, în cazul OUG 114, efectele au fost mult mai rapide, importurile explodând, atât în ceea ce privește electricitatea, cât și gazele, în primele două luni de la adoptarea actului normativ.
SOCAR Petroleum SA, subsidiara românească a companiei petroliere de stat a Azerbaijanului, intenționează să vândă pe piața din România produse petroliere și petrochimice provenite de la STAR, noua rafinărie din Turcia a SOCAR, precum și de la combinatul petrochimic Petkim, deținut de companie în aceeași țară, transmite Azernews.
Firma a fost în noiembrie 2018 al doilea importator de gaze din România, cu o pondere de 15,37% din totalul tranzacțiilor după Engie România (42,42%), dar înaintea MET Austria Energy Trade (13,98%) și WIEE România (12,35%). În luna respectivă, în România s-au importat peste 1,82 milioane MWh de gaze, cu circa 44% mai mult față de noiembrie 2017, la un preț mediu de 122,15 lei/MWh, cu 40% mai mare comparativ cu luna similară a anului anterior.
Inițial, procedura de rezervare de capacitate pe faza 2 de dezvoltare a gazoductului internațional BRUA, prin care capacitatea de transport a conductei ar urma să fie majorată la 4,4 miliarde metri cubi pe an, de la 1,75 miliarde, era programată să se finalizeze pe 25 februarie.
Unul dintre cei doi mari producători de gaze ai României, Romgaz, companie controlată de statul român, vrea să vadă dacă are sens din punct de vedere economic să devină și producător de îngrășăminte chimice, prin construirea de la zero sau prin preluarea unui combinat de profil.
Profitul net al unuia dintre cei doi mari producători de gaze din România, Romgaz, s-a redus în 2018 cu 22% față de anul precedent, în pofida unei cifre de afaceri în creștere cu 9% și a unui volum de gaze extras cu 3,4% mai mare. Principala explicație: creșterea cu 51% a cheltuielilor cu redevența petrolieră și majorarea cu 43% a impozitului asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale. Anul trecut, Romgaz și-a majorat importurile de gaze din Rusia cu peste 500%, lucru care s-a reflectat și în costul mărfii vândute.
Biroul de Resurse Energetice al Departamentului de Stat de la Washington a lansat la București un program de asistență pentru autoritățile românești din sectorul de țiței și gaze, care a mai fost derulat în special în țări din Africa. Adjunctul Biroului a prezentat programul într-o întâlnire restrânsă cu presa, la care a salutat felul în care președinția românească a Consiliului UE a gestionat dosarul Nord Stream 2.
În plus, Niculae Havrileț, consilier al ministrului Energiei Anton Anton și fost șef al ANRE, a reiterat propunerea ministrului de modificare a OUG 114, prin exceptarea producătorilor de energie pe bază de cărbune, precum Complexurile Energetice Oltenia și Hunedoara, de la plata contribuției bănești către Autoritate de 2% din cifra de afaceri anuală, majorată de 20 de ori de anul acesta, de la nivelul anterior de doar 0,1%.
Achizițiile de gaze din import s-au accentuat în ultimele luni ale anului trecut. Astfel, în noiembrie 2018, importurile s-au majorat cu 45% față de perioada similară a anului precedent, ajungând la un volum de 1,83 TWh, iar prețul de import a crescut la rândul său cu 40%.
Serbia a anunțat foarte recent că intenționează să înceapă în primăvara acestui an construcția secțiunii sârbe a gazoductului TurkStream, lucrările putân d fi finalizate la finalul lui 2019. Proiectul este implementat de firma Gastrans, deținută de South Stream Serbia, vehicul investițional înregistrat în Elveția și controlat de Gazprom cu 51% din acțiuni, restul fiind în posesia monopolului sârb de stat Srbijagas.
Franța și Germania au transmis vineri partenerilor din Uniunea Europeană o soluție de compromis care permite revizuirea Directivei europene cu privire la gazele naturale, fără a bloca însă proiectul gazoductului Nord Stream 2 al gigantului rus de stat Gazprom, menit să sporească capacitatea de export de gaze rusești în Occident și totodată să reducă rolul Ucrainei în tranzitul acestora.
Manfred Leitner, membru al board-ului OMV responsabil cu operațiunile downstream, susține că gazele rusești, provenite de la gigantul rus de stat Gazprom, cu care OMV are o relație tradițională, veche de peste 50 de ani, sunt cea mai de încredere sursă de aprovizionare a continentului "pe care ne-o putem imagina" și că, "pentru asigurarea securității alimentării sale cu gaze, Europa are nevoie de o relație stabilă cu Rusia". Anul trecut, autoritățile de la București au luat numeroase măsuri care au descurajat investițiile în explorarea și exploatarea de noi zăcăminte de gaze naturale, cum ar fi Legea offshore, care majorează semnificativ povara fiscală suportată de companiile concesionare din Marea Neagră și le obligă să-și vândă minimum 50% din producție pe bursele din România, măsuri care au făcut ca OMV Petrom și ExxonMobil să amâne luarea deciziei finale de investiție în proiectul Neptun Deep și să ceară prelungirea cu 15 ani a acordului de concesiune semnat cu statul român.
SUA, dar și destule state europene, în special din Europa Centrală și de Est, cum ar fi Polonia, văd proiectul gazoductului Nord Stream 2 al Gazprom nu ca pe unul comercial, ci ca pe o investiție politică a Rusiei lui Vladimir Putin, menită nu doar să sporească dependența Europei față de gazele rusești, ci mai ales să submineze veniturile bugetare ale regimului pro-euroatlantic al Ucrainei, cu care Kremlinul se află în conflict de la anexarea peninsulei Crimea în 2014.
Vânzările de gaze în UE și Turcia ale companiei la care statul rus deține peste 50% din acțiuni s-au majorat cu 6% în perioada ianuarie-iunie 2018, față de intervalul similar din 2017, la 101 miliarde metri cubi, cota de piață a Gazprom în Europa sărind de o treime și ajungând la 34%.
Plafonarea prețului de vânzare al gazelor din producția internă la 55 lei/MWh, sub nivelul de dinainte de liberalizarea pieței, de 60 lei/MWh, este o măsură contraconcurențială, menită să pună producătorii autohtoni într-o poziție discriminatorie în raport cu importul de gaze naturale, susține într-un comunicat, Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA).
Norvegia este nemulțumită de un schimb de active convenit între grupul austriac OMV, compania-mamă a OMV Petrom, și gigantul rus Gazprom, prin care austriecii ar urma să le dea rușilor acces la mai multe zăcăminte offshore de hidrocarburi din apele teritoriale norvegiene, contra unei participații la un zăcământ de gaze naturale și condensat din Siberia, transmite Reuters.
România a fost anul trecut statul european cu cea mai mare majorare a producției de gaze naturale, atât procentual, cât și nominal, în pofida faptului că volumul gazelor naturale extrase la nivelul întregii Uniuni Europene s-a redus cu 3%.