Ministerul de finanțe a decis să îndulcească exclusivistele condiții pe care companiile care desfășoară activități de distribuție/furnizare/transport de energie electrică și gaze naturale trebuie să le îndeplinească pentru a fi scutite de la plata impozitului pe cifra de afaceri, după ce a constatat că niciun operator economic nu se califică pentru această scutire.
Guvernul estimează că va încasa anul viitor 340 de milioane de lei din impozitul specific de 0,5% pe cifra de afaceri realizată de agenții economici din sectoarele petrol și gaze naturale, suma urmând a ajunge la aproximativ un miliard de lei în 2026 și 2027. Dacă estimarea pentru anul viitor pare una realistă, în linie cu prognozele principalilor actori din domeniu, Romgaz și OMV Petrom SA, cea pentru 2026 și 2027 este cel puțin surprinzătoare, potrivit actualei legislații acest impozit urmând a fi înlocuit din 2026 cu cel de 1%, însă obligația de plată se activează numai dacă impozitul pe profit achitat de respectivele companii este inferior celui de 1% pe cifra de afaceri, ceea ce nu este cazul.
Cea mai importantă companie de gaze autohtonă, Romgaz, controlată de statul român, va achita aproximativ 30 de milioane de lei/an în contul noilor taxe pe cifra de afaceri în 2024 și 2025, urmând ca începând cu 2026 să nu mai achite niciun leu, impozitul pe profit plătit de companie situându-se peste pragul de 1% din cifra de afaceri.
Cea mai importantă companie de petrol și gaze din România, OMV Petrom, va achita aproximativ 50 de milioane de euro/an în contul noilor taxe pe cifra de afaceri în 2024 și 2025, urmând ca începând cu 2026 suma să scadă la aproximativ 20 milioane de euro, numai o companie a grupului, OMV Petrom Marketing, achitând un impozit pe profit inferior procentului de 1% aplicat cifrei de afaceri.
Unul dintre motivele pentru care pe un segment nivelul de impozitare este redus, față de cifra de afaceri, este cel al companiilor aflate pe pierdere.
Alianța de guvernare PSD-PNL s-a gândit că strânge prea puțini bani din taxa specială pe veniturile băncilor.
Și furnizorii de energie electrică și gaze naturale, alături de transportatorii și distribuitorii de profil, ar urma să scape de impozitul pe cifra de afaceri, potrivit formei finale a proiectului de lege cu măsuri fiscale și bugetare pe care Guvernul și-a asumat astăzi răspunderea în Parlament, rezultată în urma amendamentelor depuse de senatori și deputați.
Operatoriii de transport și distribuție a energiei electrice și gazelor naturale ar urma să fie scutiți de impozitul pe cifra de afaceri, potrivit amendamentelor depuse de partidele din coaliția de guvernare, PSD și PNL, la proiectul cu măsuri fiscale și bugetare pe care Guvernul își va asuma astăzi răspunderea în Parlament.
Un calcul de impact al noilor măsuri din pachetul fiscal anunțat de Guvern, la primele 10 bănci, arată că impozitul suplimentar pe cifra de afaceri ar fi între 14% și 50% din impozitul pe profit, ajungând la o cotă efectivă de impozitare la unele bănci până la 33%, a arătat Diana Coroabă, Partener PwC România. Taxarea diferențiată a băncilor față de alte companii ridică întrebări despre aplicarea concretă la băncile care sunt într-un grup fiscal și cu alte societăți, încă neclară în proiect. Coroabă anticipează că piața nu va scăpa de impozitarea suplimentară prea curând, iar proiectul publicat de Guvern nu va fi este ultima modificare fiscală, încă patru OUG urmând să apară în perioada următoare.
Guvernul se așteaptă să încaseze de la sectorul bancar suma de 336 milioane de lei ca urmare a introducerii impozitului pe cifra de afaceri, a declarat, într-o conferință de presă ministrul Finanțelor, Marcel Boloș. Ministrul a declarat că șeful unei bănci i-a spus în urmă cu câteva zile că ar fi putut plăti chiar și 3% pe cifra de afaceri, fără să explice de ce nu a dat curs propunerii generoase a respectivului președinte de instituție bancară.
Băncile urmează să plătească un impozit suplimentar de 1% pe cifra de afaceri, pe lângă impozitul pe profit de 16%, potrivit propunerii de proiect de lege a Guvernului PSD-PNL. Noua impozitare se va aplica, practic, tuturor veniturilor operaționale ale băncilor, din care nu vor fi scăzute cheltuielile importante, cum sunt cele cu dobânzile, comisioanele, personalul și altele.
Coaliția PSD-PNL vrea să taxeze mai mult companiile mari, așa-numita taxă pe multinaționale.
Modalitatea de taxare suplimentară a companiilor și băncilor este detaliată în documentul prezentat de Profit.ro duminică seara, dar taxa pe cifra de afaceri este considerată la acest moment, cum a explicat ieri Profit.ro, ca un înlocuitor la propunerea introducerii ajustorului fiscal (un alt mecanism prin care statul s-ar fi asigurat că companiile plătesc un impozit minim). Astfel, în prezent intenția autorităților ar fi să renunțe la ajustorul fiscal, noțiune nou creată și complicat de aplicat, în favoarea taxei pe cifra de afaceri, dar o decizie finală nu a fost încă luată.
Palatul Victoria se află miercuri sub un adevărat desant al giganților globali ai industriei IT, într-un moment în care coaliția de guvernare pregătește reducerea facilităților fiscale de care beneficiază angajații din domeniu, dar și înăsprirea legislației privind impozitul pe profit pentru toate companiile mari.
Pe lângă cele două țări la care s-a referit ministrul Boloș, mai au taxe speciale pentru sistemul bancar introduse recent și altele.
Noul pachet de schimbări în domeniul fiscal va aduce și o taxare suplimentară pentru sectorul bancar, unde taxa pe cifra de afaceri pregătită pentru companiile mari, cu afaceri de peste 50 de milioane de euro, s-ar putea aplica într-o formă semnificativ mai aspră. În timp ce una dintre variantele analizate de autorități este ca băncile să plătească impozitul pe profit de 16%, dar nu mai puțin de 1% din cifra de afaceri (calculată diferit pentru sectorul bancar), o variantă mai dură este ca băncile să achite 16% impozit pe profit la care să se adauge 1% din cifra de afaceri, a declarat, pentru Profit.ro, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
Sectorul energetic este deja suprareglementat și supraimpozitat, prin măsurile luate de stat anul trecut în contextul crizei prețurilor din domeniu, astfel încât introducerea unei noi taxe, pe cifra de afaceri, ar fi total nepotrivită, a declarat directorul executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), Dana Dărăban, la emisiunea Energie cu Profit de la PROFIT NEWS TV.
Principalele companii locale ale E.ON, din sectorul furnizării și distribuției de energie și gaze, au înregistrat pierderi masive anul trecut, de sute de milioane de lei, și, dacă măsura convenită de principiu acum în coaliție ar fi fost în vigoare, ar fi fost nevoite să cedeze statului 1% din cifrele de afaceri.
Președintele PSD, Marcel Ciolacu a declarat duminică, după o discuție cu liderii județeni ai partidului, despre rotativa guvernamentală care urmează să se producă săptămâna viitoare, că își menține părerea că marile companii ar trebui să plătească impozit cel puțin 1% din cifra de afaceri și continuă demersul ca la un moment dat România să intre într-o impozitare progresivă.
Companiile cu venituri de peste 10 milioane de euro ar urma să fie impozitate prin aplicarea unei cote de 1%, 2% sau 3% asupra veniturilor, similar cu regimul fiscal actual al microîntreprinderilor, prevede un proiect de lege pentru modificarea Codului Fiscal, pregătit de către senatorul neafiliat Diana Iovanovici-Șoșoacă. Pentru companiile cu afaceri de peste 10 milioane de euro din activități de natura extracției, rafinării sau comercializării produselor petroliere și a derivatelor acestora, impozitarea ar fi de 5% din venituri. Proiectul are la bază același principiu înaintat și de PSD, partid aflat la guvernare, privind impozitarea companiilor mari direct pe cifra de afaceri.
Profit.ro a anunțat că "Taxa de solidaritate" de 1%, gândită pentru companiile cu cifra de afaceri mai mare de 100 de milioane de euro, ar lovi, dacă va fi și introdusă, în peste 330 de companii, în frunte cu Automobile Dacia, OMV Petrom, Lidl, Kaufland, Ford România, Rompetrol, Dedeman, Carrefour, aflate pe primele poziții ale ierarhiei, raportat la afacerile anuale actuale. statul urma să încaseze, pe datele de la momentul respectiv, peste 1 miliard de euro. Afacerile multor companii sunt, însă, în creștere.
Coaliția a renunțat la discuțiile referitoare la taxa de solidaritate, susținută de PSD și UDMR, dar căreia i s-a opus PNL, au declarat, la o întâlnire cu presa, liderii principalelor partide din coliția de guvernare, Nicolae Ciucă, președinte al PNL și premier, și Marcel Ciolacu, președintele PSD. Decizia a fost anunțată după o ședința de astăzi a liderilor coaliției de guvernare.
Profit.ro a anunțat în decembrie că "Taxa de solidaritate" de 1%, gândită pentru companiile cu cifra de afaceri mai mare de 100 de milioane de euro, ar lovi, dacă va fi și introdusă, în peste 330 de companii, în frunte cu Automobile Dacia, OMV Petrom, Lidl, Kaufland, Ford România, Rompetrol, Dedeman, Carrefour, aflate pe primele poziții ale ierarhiei, raportat la afacerile anuale actuale. statul urma să încaseze, pe datele de la momentul respectiv, peste 1 miliard de euro. Afacerile multor companii sunt, însă, în creștere.
Impozitul pe profit plătit la bugetul statului de către marile lanțuri de magazine, cu activitate principală vânzarea de produse alimentare, s-a ridicat pentru anul 2020 la un total de 384 milioane de lei pentru cele mai mari 15 astfel de companii, 40% din această sumă provenind de la compania cu cele mai mari afaceri, potrivit datelor ANAF consultate de Profit.ro. Cifra de afaceri a urcat de la 50,5 miliarde de lei în 2019, la 54,7 miliarde de lei în 2020.
Scutirea de plata impozitului specific pentru sectorul HoReCa, decisă inițial până în luna martie, va fi prelungită până la finele acestui an, mai exact până la 25 decembrie, a anunțat premierul Cîțu.