Fondurile aferente emisiunii de obligațiuni în dolari de săptămâna trecută, prin care statul a împrumutat 3,3 miliarde de dolari, au intrat marți în contul Ministerului Finanțelor. Profit.ro a scris despre împrumut la începutul săptămânii trecute. Împrumutul 3,3 miliarde de dolari reprezintă un record pentru o finanțare atrasă prin vânzarea de obligațiuni în dolari. Statul a luat și în luna mai 3,3 miliarde de euro de pe piața externă, după alte 3 miliarde de euro în luna ianuarie. La acestea se adaugă sume consistente atrase lunar de pe piața internă, acolo unde Ministerul Finanțelor stabilește, de asemenea, recorduri.
Guvernul a împrumutat astăzi 3,3 miliarde de dolari, un record pentru o finanțare atrasă prin vânzarea de obligațiuni în dolari. Statul a luat și în luna mai 3,3 miliarde de euro de pe extern, după alte 3 miliarde de euro în luna ianuarie. La acestea se adaugă sume consistente atrase lunar de pe piața internă, acolo unde Ministerul Finanțelor stabilește, de asemenea, recorduri.
Ministerul Finanțelor a ieșit să se împrumute pe piața externă cu obligațiuni în dolari, suma împrumutată și dobânzile urmând să fie stabilite ulterior, în funcție de cererea din partea investitorilor.
Ministerul Finanțelor a doborât în luna iunie un nou record de împrumuturi, cu 9,1 miliarde de lei luați prin emisiuni de titluri de la bănci și investitori. Statul a împrumutat masiv în iunie, luând la fiecare dintre cele 9 licitații mai mult decât a anunțat inițial că intenționează. Suma este cea mai mare atrasă într-o singură lună de pe piața internă prin titluri în lei și urcă totalul împrumuturilor pentru primele șase luni ale anului la 71,3 miliarde lei, sumă ce reprezintă aproape 60% din necesarul total de împrumut pentru 2020, anunțat de autorități la 120 miliarde lei, de asemenea un record. Dobânzile au scăzut în iunie, semnificativ chiar, după ce agenția de evaluare financiară S&P a confirmat pe 5 iunie ratingul de țară al și a transmis astfel un semnal pozitiv investitorilor în datoria statului.
Cele 3,3 miliarde de euro împrumutate săptămâna trecută de către Guvern, prin vânzarea de eurobonduri, au intrat în contul Trezoreriei marți, a anunțat Ministerul Finanțelor. Informația orivind împrumutul a fost anunțată de Profit.ro în urmă cu peste o săptămână. Ministerul Finanțelor, ca emitent al eurobondurilor, a avut restricții de comunicare pe acest subiect.
Ministerul Finanțelor a împrumutat în luna mai 23,6 miliarde de lei (4,9 miliarde euro), sumă care stabilește un nou record lunar, potrivit calculelor Profit.ro. De altfel, Finanțele au stabilit recorduri în luna mai pentru suma totală împrumutată, dar și pentru cât au luat la o singură ieșire pe piața externă, 3,3 miliarde de euro, și la suma împrumutată într-o lună de pe piața internă, 7,6 miliarde de lei. Suma extrem de mare împrumutată în mai vine în contextul în care statul a împrumutat destul de puțin în martie și aprilie, în timp ce are cheltuieli mari, inclusiv pentru combaterea impactului economic al măsurilor de combatere a epidemiei de coronavirus, iar veniturile, din același motiv, nu sunt la nivelul prognozat anterior.
Necesarul de împrumut al statului pentru anul 2020 a urcat la 120 miliarde de lei (24,7 miliarde euro), o sumă record, echivalentă cu peste 10% din PIB, după ce Guvernul a revizuit ținta de deficit bugetar de la 3,6%, cât anticipa anterior, la 6,7%, în contextul în care statul alocă tot mai multe resurse pentru sistemul de sănătate și pentru sprijinirea economiei, iar veniturile scad din cauza restricțiilor impuse pentru a limita răspândirea coronavirusului. La un deficit estimat la 3,6%, necesarul de împrumut era de 87 miliarde de lei pentru anul acesta, relevă date analizate de Profit.ro.
Ministerul Finanțelor Publice a luat două împrumuturi în valoare cumulată de aproape 1,8 miliarde de lei din piață, peste prospectul inițial.
Scopul este acela de a da CE Oltenia mai mult timp la dispoziție pentru a își elabora planul de restructurare și de reducere a amprentei de carbon, întrucât există riscul ca producătorul de energie pe bază de cărbune să intre în insolvență dacă planul este respins de către Comisia Europeană.
Împrumuturile Guvernului prin emisiuni de obligațiuni au totalizat pentru primele patru luni ale anului, ianuarie-aprilie, circa 39 miliarde de lei, din care 5,67 miliarde de lei sunt sume luate de la bănci și investitori pe piața locală în luna aprilie. Statul împrumută bani pentru a acoperi deficitul bugetar și pentru a achita datoriile mai vechi care ajung la plată, proces numit rostogolire a datoriei. Suma pentru cele patru luni este, însă, semnificativ mai mică comparativ cu necesarul statului de finanțare pentru această perioadă. Astfel, pentru obligațiunile ajunse la plată, Guvernul a alocat în primele patru luni, din ce a împrumutat, suma de 19,2 miliarde de lei. Deficitul bugetar la patru luni nu este cunoscut, dar la trei luni era deja de 18 miliarde de lei, din care circa 10 miliarde numai în martie. Iar economiștii estimează că în aprilie situația bugetului este mai dificilă comparativ cu martie, în contextul în care veniturile statului sunt afectate de oprirea multor sectoare ale economiei, iar cheltuielile din aprilie au fost majorate pentru măsuri de susținere a economiei și combatere a epidemiei de coronavirus, inclusiv plata șomajului tehnic de stat aferent lunii martie.
Agenția de evaluare financiară a înrăutățit perspectiva de rating a României de la "stabilă" la "negativă" și a confirmat calificativul suveran pe termen lung, pentru credite în valută și pentru împrumnuturi în lei, la "Baa3", nivel unde se află de mai mult timp și care este cu o treaptă deasupra categoriei junk, nerecomandată investitorilor.
Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat 443,6 milioane de lei din piața internă printr-o emisiune de obligațiuni cu scadența în decembrie 2022. Randamentele se mențin peste nivelul de la începutul lunii martie, chiar dacă între timp banca centrală a redus dobânda cheie și rata Lombard.
Toți cei peste 12.000 de angajați ai Complexului Energetic Oltenia vor intra în șomaj tehnic, dar pe rând, prin rotație, pentru o perioadă de 17 zile.
Dobânzile pentru creditele garantate de stat acordate IMM și microîntreprinderilor vor avea, după perioada de expirare a granturilor de acoperire a dobânzilor și comisioanelor, marje de 2% pentru finanțarea investițiilor și de 2,5% pentru credite și linii de credit pentru capital de lucru. Ratele dobânzilor la creditele pentru IMM și microîntreprinderi vor fi calculate ca ROBOR la 3 luni plus o marjă fixă de 2,0% pe an pentru creditele de investiții și de 2,5% pe an pentru creditele/liniile de credit pentru finanțarea capitalului de lucru, potrivit normelor metodologice de aplicare a Programului de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii – IMM INVEST România, aprobate luni de Guvern. În termen de 7 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a normelor, instituțiile de credit transmit FNGCIMM cererile de înscriere în program.
Ministerul Finanțelor a împrumutat 742 de milioane de lei de la bănci până în august 2022, peste nivelul programat, dar la un cost în creștere față de acum două săptămâni. Piața monetară este pe un deficit serios de lichiditate, iar banca centrală nu a făcut nici la începutul aceste săptămâni o operațiune repo, în condițiile presiunii pe curs.
Firmele mici și mijlocii, precum și microîntreprinderile care vor accesa linii de credite și împrumuturi pentru investiții cu garanții de stat vor beneficia de granturi pentru plata dobânzilor și comisioanelor de administrare și risc pe următorii 1-3 ani, în limita a 800.000 de euro pentru fiecare întreprindere. Bugetul schemei de ajutor de stat este de 781 milioane lei (161 milioane euro), iar plafonul maxim de garantare este de 15 miliarde lei, echivalentul în lei a 3,1 miliarde euro. Grantul pentru dobânzi se aprobă anual printr-un act normativ cu putere de lege pentru anul 2020 și pentru următorii 2 ani doar în condițiile în care creșterea economică estimată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză pentru această perioadă se situează sub nivelul creșterii economice din anul 2020.
Guvernul a împrumutat în martie 4,84 miliarde de lei de pe piața internă, sub ținta de 5,92 miliarde de lei prevăzută în programul de împrumuturi pentru luna martie. Statul a întâmpinat unele dificultăți la mijlocul lunii, când patru licitații pentru vânzarea de obligațiuni au eșuat în zilele care au urmat declarării stării de urgență. Piața internă, pe care statul se bazează în fiecare an pentru a împrumuta de la bănci și investitori cea mai mare parte a necesarului de finanțare, a revenit la normal în a doua jumătate a lunii martie, după ce BNR a anunțat mai multe măsuri av\nd ca scop furnizarea de lichiditate sectorului bancar, inclusiv achiziția de titluri de stat de pe piața secundară.
Guvernul dispune de resurse financiare, în principal rezerva de valută, pentru mai multe luni și analizează în prezent variantele pentru asigurarea necesarului de finanțare în această perioadă, în contextul în care deficitul ar urma să treacă de 6% în acest an, ca urmare a cheltuielilor ridicate ale Guvernului pentru sprijinirea sistemului de sănătate, dar și a companiilor și populației, a declarat, într-un interviu pentru Bloomberg, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu.
Ministerul Finanțelor a ieșit cu două emisiuni de obligațiuni în piața internă, de unde a atras aproape 1,4 miliarde de lei. Băncile au revenit la cumpărare, după o absență de circa două săptămâni, după ce Banca Națională a României a anunțat măsuri de relaxare cantitativă.
Costurile pentru a asigura datoria României împotriva riscului de neplată au crescut, în contextul impactului economic global al epidemiei de coronavirus. Dacă la finele lunii februarie costul asigurării pentru datorie a României de 1 milion de dolari era de 7.580 dolari, la începutul săptămânii acesteia se situa la 9.090 de dolari, cu circa 20% mai ridicat. Creșteri mai ample au consemnat principalele țări din regiune cu care este comparată România, Polonia cu circa 26%, dar și Ungaria, cu 54%. Chiar și așa, Ungaria și Polonia sunt considerate țări mai sigure comparativ cu România.
Ministerul Finanțelor nu a reușit să împrumute luni 690 de milioane de lei, sumă pe care a încercat să o atragă printr-o de obligațiuni. Toate ofertele primite s-au situat la circa 89,3 milioane de lei, cu mult sub suma vizată, astfel că nu putem spune că Guvernul a refuzat să se împrumute pentru că nu i-au convenit dobânzile. Aceasta este a doua licitație ratată în martie, după ce la finele săptămînii trecute nu a reușit să împrumute 575 milioane lei. Cererea din partea investitorilor și băncilor este redusă în acest moment, în contextul în care, din cauza impactului coronavirus pe piețele financiare, mulți investitori străini se retrag de pe regiune, iar băncile locale au nevoie să-și asigure lichiditatea. Situația, dacă se perpetuează, ar putea pune probleme Guvernului, confruntat deja pentru lunile următoare cu perspectiva unor încasări la buget sub așteptări și a unor cheltuieli mai mari comparativ cu cele planificate. Ministerul Finanțelor are și un buffer, rezerva de valută, care ar permite statului să reziste fără împrumuturi o perioadă, însă aceasta poate fi doar o soluție pe termen scurt.
Ministerul Finanțelor Publice a emis obligațiuni scadente în iulie 2025 în valoare de 801 milioane de lei, pe o cerere relativ ridicată din partea investitorilor, dar la un preț mai mare, într-o zi în care bursele și piețele emergente sunt lovite de șocul scăderii abrupte a prețului petrolului, dar și de extinderea epidemiei de coronavirus.
Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat 815,3 milioane de lei de la bănci printr-o emisiune de obligațiuni scadente în septembrie 2031.
Ministerul Finanțelor a împrumutat joi 150 de milioane de euro pe 5 luni, în premieră la dobândă negativă, de -0,11% pe an. În timp ce pentru statele din zona euro este deja ceva comun să se împrumute la dobânzi negative, ca urmare a politicii monetare a Băncii Centrale Europene, pentru România este o premieră obținerea unui randament negativ, caz în care statul dă investitorilor înapoi mai puțin decât i-au împrumutat aceștia.
Guvernul a continuat în februarie să împrumute într-un ritm foarte alert, totalul sumelor atrase de pe piața internă în lei fiind de 7,06 miliarde de lei. Suma este cu doar 13 milioane de lei mai mică față de recordul lunar stabilit pentru piața titlurilor de stat în lei în iunie anul trecut, de 7,073 miliarde de lei. De altfel, statul a stabilit în ultimul an mai multe recorduri în ce privește împrumuturile, pentru lei, valută sau per total, autoritățile fiind nevoite să împrumute sume foarte mari, de pe piața internă și de pe cea externă, pentru a acoperi deficitul bugetar, cheltuieli pentru care nu au venituri suficiente din taxe și impozite. Totalul împrumuturilor pentru ianuarie și februarie a ajuns astfel la 27,4 miliarde de lei (5,7 miliarde euro).