Ministerul Finanțelor Publice a refuzat ofertele băncilor pentru obligațiunile în euro scadente în iunie 2025 din cauza randamentului cerut prea ridicat. La fel s-a întâmplat și la precedenta licitație de acest fel ținută în decembrie.
Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat 775 de milioane de lei pe 29 de luni pe o cerere mare de la bănci și la un randament în scădere.
Comisia Europeană a avizat planul Guvernului privind acordarea unui împrumut de 251 milioane de euro (1,2 miliarde lei) Complexului Energetic (CE) Oltenia, unul din cei mai mari producători de energie din țară, aflat în dificultate financiară.
Comisia Europeană a aprobat planul României de a acorda un împrumut pe termen scurt în valoare de aproximativ 36,7 milioane de euro (aproximativ 176 de milioane lei) companiei aeriene de stat Tarom, bani care vor merge către acoperirea necesarului de lichidități în vederea continuării operațiunilor companiei.
Guvernul vrea să vândă, pe 25 februarie, obligațiuni denominate în monedă europeană în valoare de 200 de milioane de euro, a anunțat Ministerul de Finanțe, potrivit Reuters.
Ministerul Finanțelor Publice a depășit din nou prospectul de emisiune și a luat din piață mai mult decât intenționa, așa cum s-a întâmplat la aproape fiecare licitație publică din acest an. Guvernul beneficiază de o scădere consistentă a costurilor de împrumut.
Ministerul Finanțelor Publice a extins suma împrumutată și la cea de-a treia licitație de obligațiuni din februarie, în condițiile în care există un interes ridicat din partea investitorilor pentru datoria publică românească și costurile sunt în scădere
Guvernul a semnat acordarea pentru operatorul național aerian Tarom a unui ”împrumut de salvare”, pe termen scurt, pentru implementarea unui plan de restructurare, dar și de un împrumut pe termen mediu, sub forma unui ajutor de stat, pentru modernizarea flotei comerciale. Măsurile ar putea avea un rezultat financiar de 30 milioane dolari anual, potrivit unei analize văzută de Profit.ro și efectuate de consultantul extern contractat de Tarom.
Guvernul a împrumutat în luna ianuarie o sumă record, de circa 20,3 miliarde de lei, reprezentând aproape un sfert din finanțarea pe care a anunțat că vrea să o contracteze de la bănci și investitori pentru întreg anul 2020, potrivit calculelor Profit.ro. Din cele peste 20 de miliarde de lei, 6 miliarde lei au fost împrumutate prin emisiuni de obligațiuni în lei pe piața internă, iar cea mai mare parte, 3 miliarde de euro (14,34 miliarde lei), de pe piața externă.
Ministerul Finanțelor Publice a emis obligațiuni de stat de 810,8 milioane de lei cu scadența în august 2022.
Guvernul discută joi un memorandum pentru acordarea Operatorul național aerian Tarom are nevoie de un ”împrumut de salvare”, pe termen scurt, pentru implementarea unui plan de restructurare, dar și de un împrumut pe termen mediu, sub forma unui ajutor de stat, pentru modernizarea flotei comerciale. Măsurile ar putea avea un rezultat financiar de 30 milioane dolari anual, potrivit unei analize văzută de Profit.ro și efectuate de consultantul extern contractat de Tarom.
Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat 605 milioane de lei printr-o emisiune de obligațiuni scadentă în septembrie 2023. Cererea din partea băncilor a fost ridicată și randamentele au scăzut față de o licitație similară ținută luna trecută.
Ministerul Finanțelor Publice a vândut obligațiuni de 925 de milioane de lei cu scadența în aprilie 2026 la dobânzi în creștere. Este ultimul împrumut anunțat pentru acest an, iar sumele luate din piață în decembrie sunt insuficiente pentru acoperirea deficitului bugetar, astfel că guvernul a cheltuit și din bufferul în valută.
Ministerul Finanțelor Publice a respins toate ofertele băncilor pentru o emisiune de obligațiuni scadentă în septembrie 2031, din cauza randamentelor prea mari cerute de investitori.
Costurile de finanțare ale Guvernului au crescut semnificativ în luna care a trecut de la instalarea executivului condus de premierul Ludovic Orban, în timp ce în cazurile Poloniei și Ungariei variațiile au fost nesemnificative. Și mai îngrijorător este că diferența dintre costurile la care se împrumută România și cele ale Poloniei este la cel mai ridicat de la finele anului 2012, relevă datele Profit.ro. Creșterea costurilor de împrumut ale României cu circa 0,4 puncte procentuale într-o lună a fost determinată de revizuirea drastică a estimării de deficit bugetar pentru anul acesta. După schimbarea guvernului, noul Executiv a acuzat că cifrele referitoare la deficitul bugetar erau "cosmetizate" și a majorat estimarea de deficit de la 2,72% la 4,4%. Cum asta înseamnă împrumuturi foarte mari în noiembrie și decembrie pentru acoperirea deficitului, costul la care România primește cu împrumut bani de la investitori a urcat.
Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat 150 de milioane de lei pe 15 ani prin obligațiuni de stat, la un randament mediu de 4,75%. Luna trecută, Finanțele nu au reușit să împrumute bani la cea mai lungă scadență din piața românească.
Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat 500 de milioane de lei de la bănci prin obligațiuni scadente în patru ani. Investitorii nu s-au îngrămădit la licitație, dar chiar și în aceste condiții randamentul obținut a fost în jurul celui din piața secundară.
Guvernul României se împrumută în prezent de două ori mai scump comparativ cu cele din Polonia și Ungaria, după ce în toamna anului 2016 cele trei țări se situau la același nivel, potrivit dobânzilor la 10 ani analizate de Profit.ro. În timp ce dobânzile plătite de Polonia, Ungaria sau Bulgaria pentru a împrumuta bani de la bănci și investitori au scăzut în ultimii 3 ani, cele pe care trebuie să le achite România au urcat, astfel că în prezent distanța față de țările din regiune este una destul de mare. Responsabil de această situație este Guvernul.
Ministerul croat de finanțe a atras 32 milioane de euro din vânzarea de certificate de trezorerie denominate în euro cu scadența la 12 luni și un randament de -0,05%. Este pentru prima oară când investitorii plătesc pentru a-și putea plasa banii în titlurile de stat croate.
Operatorul național aerian Tarom are nevoie de un ”împrumut de salvare”, pe termen scurt, pentru implementarea unui plan de restructurare, dar și de un împrumut pe termen mediu, sub forma unui ajutor de stat, pentru modernizarea flotei comerciale. Măsurile ar putea avea un rezultat financiar de 30 milioane dolari anual, potrivit unei analize văzută de Profit.ro și efectuate de consultantul extern contractat de Tarom.
Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat 706 milioane de lei de la bănci printr-o emisiune de obligațiuni scadentă în septembrie 2023. Lichiditatea din sistemul bancar se menține amplă înainte de încheierea perioadei curente de menținere a rezervelor minime obligatorii, în condițiile în care băncile au plasat circa 9 miliarde de lei la BNR pe o perioadă de o săptămână.
Ministerul Finanțelor continuă și în luna mai programul prin care se împrumută direct de la populație prin vânzarea de titluri de stat cu scadențe la 1, 2, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 3,5%, 4%, 4,5% și, respectiv, 5%. Statul a atras peste 1,4 miliarde de lei de la începutul anului, în februarie, martie și aprilie, însă sumele atrase au scăzut de la aproape 700 de milioane în februarie la circa 200 de milioane în aprilie. În prezent titlurile de stat pot fi cumpărate prin Trezorerie și Poșta Română, dar, pentru a continua programul, Finanțele trebuie, probabil, să ajungă la un număr mai mare de investitori, eventual introducând noi modalități de achiziționare a titlurilor.
Guvernul a împrumutat în primele două luni, de la investitorii interni, bănci și populație, o sumă cu circa 6 miliarde de lei mai mică față de datoriile vechi ajunse la plată, potrivit calculelor Profit.ro. Activitatea mai redusă de pe piața internă ar putea fi compensată de o emisiune de eurobonduri aflată de mai mult timp în pregătire, dar aceasta este acum întârziată din nou, la motivul mai vechi al tergiversării aprobării bugetului adăugându-se acum amânarea unei decizii a agenției S&P referitoare la perspectiva calificativului suveran al României.
Ministerul Finanțelor a împrumutat în februarie direct de la populație, prin programul Tezaur, 694,4 milioane de lei. Peste 11.000 de români au cumpărat titluri de stat destinate exclusiv populației, cu maturități de 2, 3 și 5 ani. Aceste titluri de stat au dobânda mai ridicată decât cea oferită de bănci deponenților, iar veniturile din dobânzi la titluri de stat nu sunt impozitate.
"De la începutul anului curent până în prezent, calendarul de adoptare a actului normativ privind bugetul de stat, defalcarea subsecventă a acestuia și procedurile îndelungate până la furnizarea efectivă a combustibilului necesar determină apariția unei perioade de penurie critică a resurselor disponibile, fapt care nu permite decât apelarea la rezervele de stat", este justificarea Executivului.