Rezultatele 1 - 25 din 60 pentru "motiune de cenzura"

Vicepreședintele Camerei Deputaților Dan Barna a declarat că, în acest moment, USR nu poate depune o moțiune de cenzură în Parlament, deoarece nu are voturile necesare, însă, pe viitor, ar putea să depună. În ceea ce privește moțiunea simplă pe energie, Barna a precizat că se bazează pe voturile parlamentarilor care înțeleg că, dacă rămâne Virgil Popescu în funcția de ministru, ”impactul asupra economiei și asupra societății va fi unul dramatic”.

Premierul Cîțu a declarat, la dezbaterea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului condus de acesta, că a tolerat o echipă de incompetenți la guvernare, din ”respect” chiar pentru români. Cîțu și-a adresat majoritatea acuzelor către USR, partid ai căror miniștri i-a revocat, conducând astfel la părărăsirea guvernării de către formațiunea politică aliată.

Camera Deputaților și Senatul au plen reunit marți, de la ora 12.00, pentru a dezbate și vota moțiunea de cenzură a PSD intitulată „Stop sărăciei, scumpirilor și penalilor! Jos Guvernul Cîțu!”.

Liderii USR PLUS, reuniți în ședința Biroului Național (BN) au decis că, dacă PNL nu îl retrage pe Florin Cîțu de la șefia Guvernului, vor depune luni la prima oră, împreună cu partidul AUR, moțiunea de cenzură anunțată.

PSD a depus moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Cîțu, a anunțat prim-vicepreședintele partidului Sorin Grindeanu, care a a afirmat că Guvernul actual este un dezastru pentru români și pentru firmele românești și și-a exprimat speranța ca, spre binele României, moțiunea să treacă.

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat, după dezbaterea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), că pe 14 iunie social-democrații vor depune moțiune de cenzură împotriva Guvernului Cîțu, considerând că premierul nu a prezentat în Parlament forma reală a proiectului.

Ședința în care urma să se dezbată moțiunea de cenzură, închisă din lipsă de cvorum. În sală au fost prezenți doar 226 de parlamentari.

Ședința plenului reunit al Parlamentului în care este programată dezbaterea moțiunii de cenzură intitulată ”Guvernul PNL, de la pandemie la pande-mită generalizată. Belșug în buzunarele clientelei PNL, sărăcie în buzunarele românilor” a fost suspendată, luni după-amiază, până la ora 15.30, după ce s-a constatat că la ședință sunt prezenți mai puțin de jumătate dintre senatori și deputați.

Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului dezbate, luni, de la ora 14.00, moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Orban, inițiată de 205 senatori și deputați. În afară de PSD, Pro România și ALDE au anunțat că votează ”pentru”, iar USR și PNL nu participă la vot. UDMR a precizat că decide până la ora ședinței cum se va poziționa, iar PSD se bazează pe voturile tuturor parlamentarilor proprii. Social-democrații care nu se vor prezenta sau vor vota altfel decât a decis partidul nu vor mai face parte din echipa PSD, a anunțat prim-videpreședintele formațiunii, Sorin Grindeanu.

PSD face publice principalele propuneri din programul de guvernare pe care partidul l-a pregătit pentru perioada de după moțiunea de cenzură, dar și pe termen lung. Printre altele, social-democrații promit că „se țin de ce spune legea” în privința majorării pensiilor și alocațiilor pentru copii, dar promit și testare în masă pentru COVID-19, măști de protecție, tablete și laptopuri cu abonament la internet, dublarea fondurilor pentru programele Rabla Clasic sau Rabla pentru electrocasnice. Sursele de finanțare ar urma să provină din fondurile pentru investiții, fonduri europene, o mai bună colectare a taxelor și parteneriate public-private.

Camera Deputaților și Senatul va avea plen reunit luni, de la ora 14.00, pentru a dezbate și vota moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Orban.

Majorarea pensiilor cu 14% va reduce impactul bugetar la 1-1,2 puncte procentuale din PIB, față de un impact de 4 puncte procentuale estimat în cazul creșterii de 40% prevăzută anterior, potrivit Fitch Ratings, care avertizează că o creștere mare a punctului de pensie va atrage măsuri fiscale compensatorii ce riscă să afecteze negativ ratingul suveran.

ING Bank România vede deficitul la peste 9% din produsul intern brut în acest an, după ce pensiile ar urma să crească cu 14%, și o datorie publică aproape de 50% din PIB anul viitor. Posibila demitere a Guvernului și apropierea alegerilor complică evoluțiile pe termen scurt și presiunea pe ratingul suveran este în creștere.

Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, liderul interimar al PSD, a anunțat, miercuri, că partidul pe care îl conduce va depune în 17 august moțiunea de cenzură împotriva Guvernului, susținând că România este o "țară în derivă" și cu un guvern cu "zero credibilitate".

Opoziția ar fi strâns deja 202 de semnături pentru o posibilă moțiune de cenzură împotriva Guvernului Orban luna următoare.

Purtătorul de cuvânt al Partidului Social Democrat Lucian Romașcanu, susține că atitudinea Guvernului, care doar a informat Parlamentul cu privire la prelungirea stării de alertă, fără a cere încuviințarea acesteia, va avea drept consecință moțiunea de cenzură despre care PSD spune că „va fi fatală” executivului. Social-democrații acuză ca guvernul a luat astfel de decizii „ca să justifice deciziile din pandemie, inclusiv tunurile financiare ori numirile clientelare, guvernul PNL având nevoie să arate că lucrurile sunt mai grave decât sunt în realitate pentru a continua aceste acțiuni”. Romașcanu a mai afirmat că legea referitoare la starea de alertă va fi amendată astfel încât prelungirea stării de alertă să nu mai poată fi făcută fără acordul Parlamentului.

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, i-a transmis, luni, premierului Orban, cu prilejul unei dezbateri politice, după ce a acuzat Guvernul de incompetență în ce privește combaterea epidemiei de coeonavirus și luarea măsurilor necesare pentru refacerea economiei, că: ”Tot acest Parlament vă va da jos, printr-o moțiune de cenzură!”.

urtea Constituțională a admis, miercuri, sesizarea de neconstituționalitate a PSD cu privire la proiectul de lege de modificare amplă a celebrei OUG nr. 114/2018, proiect pe care Guvernul Orban și-a angajat răspunderea în Parlament în decembrie 2019 pentru a înlătura reglementările pe care le considera "nocive" sau chiar "toxice" introduse de fostul Cabinet PSD Dăncilă în sectoare precum energia, băncile sau telecom.

Guvernatorul Mugur Isărescu spune că leul s-a apreciat după demiterea Guvernului PNL Orban pentru că un client din piață a vândut valută într-o perioadă de deficit de lichiditate. Totodată, moneda națională este mai atractivă decât alte monede din regiune pentru că este mai aproape de un nivel real pozitiv, explică Isărescu.

Leul a câștigat circa un ban pe piața interbancară în raport cu euro după demiterea Guvernului PNL prin moțiune de cenzură. Investitorii ar putea crede în varianta alegerilor anticipate, care ar reduce din incertitudinile legate de finanțele României, și ar putea oferi o majoritate care să amâne sau să modifice creșterile de pensii.

Moțiunea de cenzură "Guvernul Orban/PNL - privatizarea democrației românești", inițiată de PSD și susținută de UDMR, este dezbătută în Parlament miercuri, de la ora 12:00.

Moțiunea de cenzură "Guvernul Orban/PNL - privatizarea democrației românești", inițiată de PSD și UDMR după ce Guvernul Orban și-a asumat răspunderea pe alegerea primarilor în două tururi, va fi citită, luni, în Parlament. Liderul interimar al PSD, Marcel Ciolacu, spunea că "matematic sunt 232 de voturi" în sprijinul moțiunii de cenzură, că încă au loc negocieri, dar și că parlamentarii PSD care nu votează sau lipsesc nemotivat vor fi suspendați din partid. În schimb, premierul Ludovic Orban susține că, din evaluările sale, moțiunea nu are șanse să treacă.

Consiliul Legislativ susține, în avizul său consultativ altminteri pozitiv asupra proiectului de lege privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin pe care Guvernul Orban vrea să-și asume răspunderea, că este de analizat dacă nu cumva, dat fiind timpul scurt rămas până la alegerile locale, proiectul nu contravine prevederii din Codul bunelor practici în materie electorală al Comisiei de la Veneția potrivit căreia "ar fi necesar a se evita, nu atât modificarea sistemelor de scrutin - ele pot fi întotdeauna îmbunătățite - ci modificarea lor frecventă sau cu puțin timp (cel puțin un an) înainte de alegeri".

Ministrul Energiei și Economiei, Virgil Popescu, are planuri cu banii care ar urma să fie transferați de la ANRE la ministerul său.”Am propus Guvernului ca cu acești bani să se poată efectua proiecte în zona de energie, proiecte în zona de eficiență energetică și să îi putem folosi și pentru consumatorul vulnerabil, pentru că, tot în cursul anului 2020, vom defini consumatorul vulnerabil și schema de finanțare a acestuia”, spunea Popescu, luna trecută.

Guvernul a eliminat prin ordonanță de urgență suprataxa de 2% din cifra de afaceri anuală datorată ANRE de către companiile din energie și gaze naturale, impusă prin celebra OUG nr. 114/2018. Prima forma a proiectului ordonanței, publicată astăzi pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (MFP), nu includea și abrogarea suprataxei, aceasta fiind introdusă în draftul de act normativ adoptat de Guvern după ce premierul Ludovic Orban l-a atenționat în acest sens pe ministrul Florin Cîțu.