Guvernul a împrumutat bani la costuri în creștere din nou, chiar dacă astăzi a fost anunțată oficial încheierea crizei politice. Randamentele la titlurile pe 10 ani au ajuns la cel mai ridicat nivel de după martie 2014. BNR a continuat operațiunile de piață și a atras depozite de 1,5 miliarde de lei de la bănci.
Ministerul Finanțelor a împrumutat 544 de milioane de lei la randamente în creștere puternică printr-o nouă emisiune de obligațiuni pe șapte ani și jumătate. Costurile de împrumut în lei ale celui mai solvabil debitor au crescut pe toate scadențele - au depășit nivelul de dinaintea crizei COVID precum și vârful din timpul guvernelor PSD și se apropie de pragurile de acum 8 ani, când dobânda cheie era însă mult mai ridicată.
Guvernul a împrumutat în primele 10 luni suma de 95 de miliarde de lei prin vânzarea de titluri de stat marilor investitori și populației, mai puțin de 7% din sumă având ca sursă programele Tezaur și Fidelis prin care autoritățile se împrumută direct de la populație. La această sumă se adaugă și 886 milioane de lei împrumuturi externe de la instituții internaționale (de exemplu BERD sau BM), astfel că totalul se situează la 95,9 miliarde de lei. Necesarul brut de finanțare pentru anul acesta a fost anunțat de către Ministerul Finanțelor la 135 miliarde de lei.
Perioada dobânzilor mici s-a terminat pentru Ministerul Finanțelor înainte ca acest lucru să fie proclamat oficial și de banca centrală. Obligațiunile scadente în octombrie 2034 au fost adjudecate în piață la cel mai ridicat randament de când au fost lansate în circulație, depășind nivelul maxim anterior de la finele lui 2019.
Ministerul Finanțelor a împrumutat 600 de milioane de lei prin titluri scadente în octombrie 2030. Costurile sunt în creștere marcantă față de licitațiile din lunile precedente.
Împrumuturile Guvernului în perioada noiembrie 2019 - octombrie 2021, cei doi ani în care în fruntea guvernului, minoritar în Parlament sau în formulă de coaliție, s-a aflat PNL, au ajuns la aproape 282 miliarde de lei (57 miliarde de euro), potrivit calculelor Profit.ro pe baza unui document al Ministerului Finanțelor. Cea mai mare parte a acestei sume a fost destinată acoperirii deficitelor bugetare foarte mari, ceea ce înseamnă că este datorie nouă, care mărește datoria publică, în timp ce o parte mai mică a fost folosită pentru rostogolirea datoriei vechi ajunse la scadență. Precendenta guvernare, PSD, a împrumutat în doi ani și zece luni 196 miliarde de lei (aproape 40 miliarde de euro), dar într-o perioadă de creștere economică și fără o criză cum este cea cauzată de pandemia de coronavirus.
Ministerul Finanțelor a respins toate ofertele pentru obligațiunile scadente în ianuarie 2028 din cauza randamentelor prea mari cerute de investitori, deși cererea a fost una bună.
Veștile bune de la agențiile de rating nu s-au văzut deloc în costurile de împrumut. Ministerul Finanțelor n-a reușit să împrumute vreun leu prin titlurile scadente în 2036, în timp ce la licitația pentru titlurile pe 7 ani randamentul a crescut cu un punct procentual față de luna trecută. Pe de altă parte, lichiditatea dă semne de revenire în piață – azi Banca Națională a României a atras 1 miliard de lei la licitația săptămânală.
Ministerul Finanțelor plătește randamente tot mai ridicate investitorilor în titluri de stat. Dobânzile obligațiunilor pe un an au crescut cu peste un punct procentual doar în ultima lună.
Ministerul Finanțelor a emis titluri pe 6 luni, respectiv 4 ani, după ce la începutul săptămânii a avut două licitații ratate. Cererea a revenit ușor, deși nu a fost una grozavă, dar randamentele se mențin în continuare ridicate.
Guvernul ar trebui să împrumute până la finalul anului 3,5 miliarde de euro prin vânzarea de eurobonduri pe piețele externe. Statul a rămas în urmă cu împrumuturile, suma atrasă, de pe intern și extern fiind la final de septembrie la 89 miliarde de lei, în contextul în care necesarul brut de finanțare este pentru acest an de 135 miliarde de lei. În ultimele trei luni ale acestui an, Guvernul ar trebui să contracteze încă 46 de miliarde de lei (circa 9 miliarde de euro), iar în această ecuație un împrumut extern de 3,5 miliarde de euro este foarte important. Important pentru dobânzile la care se împrumută statul este că toate cele trei mari agenții de rating au programate în octombrie evaluări ale ratingului suveran al României. Guvernul are, de la toate cele trei mari agenții, S&P, Moody's și Fitch, cel mai scăzut rating recomandat investitorilor, dar cu perspectivă negativă din partea Moody's și Fitch, respectiv stabilă de la S&P.
Procesul acesta, în care datoria publică este achitată, când se ajunge la scadențe, cu bani noi din împrumuturi, este cunoscut ca rostogolire a datoriei.
Ministerul Finanțelor Publice a respins toate ofertele depuse de bănci pentru titlurile de stat scoase astăzi la licitație. Randamentele au crescut puternic, mai ales pe scadențele mai lungi, înainte de ziua decisivă pentru guvernul Cîțu.
Guvernul a împrumutat 4 miliarde de lei în septembrie și a urcat totalul la 89 miliarde de lei, în contextul în care necesarul brut de finanțare este pentru acest an de 135 miliarde de lei. Guvernul pare rămas în urmă, având în vedere că în ultimele trei luni ar trebui să contracteze încă 46 de miliarde de lei (cca 9 miliarde de euro). Ministerul Finanțelor pare să conteze pe încă o ieșire pe extern de aproximativ 3 miliarde de euro, așa cum reiese din informațiile anunțate recent, dar și pe sume importante de la Comisia Europeană, avans pentru proiectele din PNRR. La acestea s-ar adăuga și împrumuturile de la bănci și investitori de pe piața internă.
Ministerul Finanțelor a împrumutat 706 milioane de lei din piață. Cererea a fost una bună, dar chiar și în acest context costurile au crescut semnificativ față de licitațiile precedente - randamentul a urcat cu aproape un punct procentual comparativ cu nivelul de la începutul anului.
Guvernul intenționează să împrumute de pe piețele externe, prin emisiuni de obligațiuni, 13,5 miliarde de euro în perioada septembrie 2021 - decembrie 2022, din care aproximativ 3 miliarde de euro până la finalul acestui an. Aceste împrumuturi se adaugă celor în lei luate prin emisiuni de obligațiuni pe piața internă. Pentru a putea contracta împrumuturile în valută, Ministerul Finanțelor a pregătit majorarea plafonului pentru programul de emisiuni de titluri de stat „Medium Term Notes” (MTN) de la 46 miliarde de euro la 56 miliarde de euro.
Finanțele au luat de la bănci 500 de milioane de lei până în noiembrie 2034 la o dobândă în creștere. Licitația pentru titlurile pe 12 luni s-a încheiat cu un eșec din cauza randamentelor prea mari cerute de investitori.
Ministerul Finanțelor a emis obligațiuni pe 13 ani de 300 de milioane de lei la un randament în creștere. Costurile de împrumut ale statului au crescut în ultimele zile pe toate scadențele.
Datoria publică a depășit deja un prag istoric. Procesul în care împrumuți pentru a plăti datoriile din trecut este o practică a autorităților publice numită rostogolire a datoriei.
Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat 176 de milioane de euro până în decembrie 2023 la un randament negativ. Este a doua licitație din istorie cu randament negativ pentru România.
Licitația de obligațiuni a Ministerului de Finanțe s-a bucurat din nou de o cerere ridicată din partea investitorilor. Dar cererea mai mare pentru datoria publică românească nu vine și cu o reducere a randamentelor, care, dimpotrivă, certifică tendința de creștere din ultimele luni.
Investitorii au suprasubscris emisiunea de obligațiuni pe 90 de luni a Ministerului de Finanțe, care a reușit să ia din piață de mai bine de două ori decât și-a propus, dar la dobânzi din ce în ce mai mari.
Ministerul Finanțelor a primit o ofertă foarte slabă pentru titlurile scadente în octombrie 2034 și începe săptămâna cu o licitație ratată.
Guvernul a împrumutat în iulie 22,4 miliarde de lei, a treia cea mai ridicată sumă contractată de pe piața financiară într-o singură lună. Dacă 5,18 miliarde de lei au venit de la investitorii de pe piața internă, la dobânzi în creștere, grosul de 17,22 miliarde de lei a fost adus printr-un împrumut pe piețele externe, unde statul s-a îndatorat la început de iulie cu 3,5 miliarde de euro, o sumă egală cu cea de la emisiunea de eurobonduri din iulie, când a stabilit și un record pentru o singură ieșire pe piețele externe. Ministerul Finanțelor a ieșit pe extern după mai multe luni cu împrumuturi slabe, însă suma mare luată de la investitorii străini nu pare să fi potolit apetitul statului care a împrumutat în iulie de pe intern cea mai ridicată sumă începând din martie, deși dobânzile au fost în urcare.
Titlurile scadente în februarie 2025 scoase la licitație luni de Ministerul Finanțelor n-au stârnit mult interes în piață. Toate ofertele au fost respinse din cauza randamentelor prea mari cerute.