Grupul austriac OMV, principalul acționar al celei mai importante companii de petrol și gaze autohtone, Petrom, discută cu guvernul României pe tema potențialelor oportunități de export gaze care vor apărea odată cu declanșarea producției în Neptun Deep în 2027. În prezent, legea offshore prevede o prioritate la cumpărare a statului român.
Recent adoptata legislație care introduce noi rate de redevențe petroliere nu se va aplica gazelor care vor fi extrase începând cu 2027 din cel mai important zăcământ offshore autohton, Neptun Deep, susține unul dintre cei doi acționari, Romgaz, confirmând poziția exprimată anterior de partenerul său în proiect și operatorul acestuia, OMV Petrom.
Proaspăta legislație care introduce noi rate de redevențe petroliere nu se va aplica gazelor care vor fi extrase începând cu 2027 din cel mai important zăcământ offshore autohton, Neptun Deep, susține operatorul acestuia, OMV Petrom, care este partener în proiect cu compania deținută majoritar de statul român, Romgaz.
Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), din care fac parte și OMV Petrom, Romgaz și Black Sea Oil&Gas, cei mai mari producători de hidrocarburi din România, solicită autorităților să renunțe la intenția de a indexa redevențele petroliere cu rata inflației, avertizând totodată că, în caz contrar, companiile membre s-ar putea vedea obligate să demareze litigii.
Pe 28 iunie, adică la 3 zile după termenul legal de plată a contribuției de solidaritate de 60% din profitul ″excesiv″ al anului trecut impusă companiilor care și-au obținut cel puțin 75% din cifra de afaceri pe 2022 din extracție de hidrocarburi și fabricare de produse petroliere rafinate, despre care OMV Petrom, cel mai mare producător de profil din România, susține că nu i se aplică, statul român ar putea afla la rândul său dacă datorează sau nu companiei controlate de austriecii de la OMV despăgubiri pentru presupuse prejudicii cauzate de modificarea legislației secundare a redevențelor petroliere în urmă cu 5 ani.
Pandemia și măsurile anti-Covid adoptate de guvern au afectat grav unele sectoare economice, unele importante contributoare la buget. Cea mai importantă companie de petrol și gaze din România, OMV Petrom, de exemplu, a plătit în 2020 către diferitele bugete ale statului român impozite, taxe și redevențe cu peste jumătate miliard de lei sau aproape o treime sub nivelul din 2019.
Guvernul ia în calcul o nouă modificare a Legii petrolului și gazelor, prin care să renunțe la încasarea în bani a redevențelor, cel puțin a celor din sectorul offshore, în favoarea plății în natură, probabil pentru alimentarea consumatorilor vulnerabili și a CET-urilor, au declarat pentru Profit.ro mai multe surse din domeniul energetic.
Peter Zeilinger, membru al directoratului OMV Petrom responsabil cu activitatea de explorare și producție de hidrocarburi, spune, într-un interviu acordat Profit.ro, că este încrezător că "rațiunea va învinge" și că problemele fiscale și de reglementare care au împiedicat până acum luarea deciziei finale de investiție în proiectul Neptun Deep, la care compania este parteneră cu americanii de la ExxonMobil, vor fi depășite prin dialog cu Guvernul.
Măsura este avută în vedere de Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) pentru corelarea legislației prețului de referință pentru redevențele la gaze cu prevederile OUG nr. 114/2018, care a plafonat la 68 lei/MWh prețul gazelor vândute de producătorii interni furnizorilor pentru acoperirea consumului populației și centralelor termice care alimentează sistemele centralizate de încălzire de tip RADET.
În primăvara anului trecut, Fondul Monetar Internațional (FMI) a afirmat într-un raport public că, judecând după standardele internaționale, ExxonMobil a reușit să obțină termeni financiari extremi de favorabili în contractele sale petroliere cu Guyana și că micul stat sud-american ar trebui să își modifice legislația fiscală pentru a putea obține în viitor mai mulți bani din concesionarea resurselor sale de hidocarburi.
OMV Petrom a plătit în total anul trecut statului român, sub formă de impozite, redevențe și alte taxe, suma de peste 1,68 miliarde lei, însă are de recuperat de la acesta o sumă mai mare, respectiv de circa 1,76 miliarde lei.
Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești a finalizat recent un studiu demarat în 2015 la comanda ANRM, menit să stabilească cu ce sortiment internațional de referință va fi asimilată calitatea medie a țițeiului din România.
Cel mai probabil, potențialii cumpărători de capacitate au încetat unilateral contractele de rezervare cu Transgaz ca urmare a incertitudinii generate de neluarea deciziei finale de investiție în proiect, determinată de adoptarea cu întârziere și într-o formă nemulțumitoare pentru petroliști a Legii offshore.
Legea offshore a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis și urmează să intre în vigoare. Potrivit calculelor, statul ar încasa, pe toată perioada de exploatare a zăcămintelor de gaze din Marea Neagră, circa 35% din totalul veniturilor rezultate din vânzarea acestor gaze, respectiv 13,52 miliarde dolari, iar companiile petroliere - 18,18 miliarde dolari, adică 65%. În această ultimă variantă, limita maximă a deductibilității investițiilor companiilor este de 30% din impozitul pe veniturile suplimentare datorat.
Acordul petrolier inițial privind perimetrul Neptun Deep a fost încheiat în anul 2000, titulari fiind atunci compania franceză Elf Aquitaine (transformată ulterior în Total) și Petrom, pe atunci deținută integral de statul român. Ulterior, în 2008, participația francezilor a fost preluată de americanii de la ExxonMobil, care sunt în prezent și operatori ai concesiunii.
El a fost întrebat despre amânarea deciziei de investiție în proiectul Neptun Deep, pe fondul nemulțumirii exprimate anterior de Rainer Seele cu privire la obligația prevăzută de Legea offshore ca 50% din cantitatea de gaze livrată anual din producția din Marea Neagră să fie vândută pe piețele centralizate din România. Șeful OMV a părut puțin surprins de întrebare.
Clauza a fost reintrodusă în lege de plenul Camerei Deputaților la propunerea PNL și a fost sprijinită și de ALDE, UDMR și grupul minorităților naționale. PSD s-a opus inițial, însă, în cele din urmă, a cedat. Noi detalii vor fi anunțate la Profit Energy.forum, conferință organizată cu sprijinul Exxon Mobil, care va fi deschisă de ministrul Energiei, Anton Anton, și va reuni principalii jucători în domeniu.
Comisiile reunite de Industrii, Buget și Administrație ale Camerei Deputaților au aprobat astăzi prin vot raportul de specialitate asupra proiectului Legii offshore menținând amendamentele votate la precedenta ședință a acestora, din 2 octombrie, în ceea ce privește regimul fiscal al exploatării zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră, care prevăd, spre nemulțumirea companiilor petroliere, majorarea semnificativă a supraimpozitării, eliminarea înghețării fiscalității pe durata acordurilor petroliere și reducerea deductibilității investițiilor.
Comisiile reunite de Industrii, Buget și Administrație ale Camerei Deputaților au aprobat astăzi prin vot raportul de specialitate asupra proiectului Legii offshore menținând amendamentele votate la precedenta ședință a acestora, din 2 octombrie, în ceea ce privește regimul fiscal al exploatării zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră, care prevăd, spre nemulțumirea companiilor petroliere, majorarea semnificativă a supraimpozitării, eliminarea înghețării fiscalității pe durata acordurilor petroliere și reducerea deductibilității investițiilor.
Pentru companiile petroliere care vor să extragă gaze naturale din sectorul românesc al Mării Negre este mai important ca Legea offshore să includă o clauză de stabilitate fiscală, prin care să se prevadă că redevențele și impozitul suplimentar pe veniturile din vânzarea gazelor vor rămâne neschimbate pe toată durata acordurilor de concesiune, decât nivelul cotelor procentuale de taxare ca atare, a declarat, într-un interviu acordat Profit.ro, Dan Bădin, partener coordonator pe zona de Servicii fiscale și juridice la Deloitte România.
Cel mult o sondă de explorare din 4 forate de companiile petroliere descoperă resurse de hidrocarburi în Marea Neagră, iar costurile unui singur foraj ajung și la un sfert de miliard de dolari, potrivit studiului "Riscuri, fiscalitate, decizii de investiții în sectorul offshore de țiței și gaze naturale. Marea Neagră și România" realizat de experții Vasile Iuga și Radu Dudău.
Statul român a încasat în prima jumătate a acestui an redevențe aferente activității de producere a gazelor naturale în valoare de 432,7 milioane de lei, echivalent unui procent de 67% din totalul redevențelor încasate pe 2017, ca urmare a modificării prețului de referință din formula de calcul a redevențelor. Însă sumele încasate de stat de pe urma activității de extracție a gazelor naturale sunt aproape duble, încasărilor din redevențe adăugându-li-se și cele din impozitul special pe veniturile suplimentare rezultate din liberalizarea prețului gazelor.
Toate taxele și redevențele datorate de companiile care vor să extragă gaze naturale din Marea Neagră vor fi înghețate pe întreaga perioadă a acordurilor petroliere semnate cu statul român, iar acestea își vor putea deduce din baza de impunere a impozitului pe veniturile suplimentare offshore toate investițiile efectuate în perimetrele concesionate, de la intrarea în vigoare a acordurilor petroliere.
Proiectul de lege privind operațiunile petroliere offshore, vital pentru exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, adoptat în iulie de Camera Deputaților și trimis la reexaminare de președintele Klaus Iohannis pe fondul nemulțumirilor exprimate de companiile petroliere cu concesiuni în apele teritoriale românești cu privire la prevederile sale, a fost înregistrat săptămâna trecută la Senat în vederea reexaminării.
Departamentul pentru Afaceri Interne al SUA a analizat în primăvară reducerea redevenței pentru perimetre de mare adâncime la 12,5%, nivel similar cu al celei pentru perimetre de mică adâncime și onshore, însă în cele din urmă a decis să o mențină la 18,75%, aducând ca argumente creșterea economică, reducerea taxelor generată de reforma fiscală inițiată de președintele Donald Trump, precum și majorarea prețurilor la țiței și gaze pe piețele internaționale.