Prețul energiei electrice de pe piața spot a atins marți, 15 august, un minim istoric, cu un preț mediu pe piața pentru ziua următoare (PZU) de 16,73 euro/MWh, după ce în urmă cu numai 10 zile, în România se tranzacționa cea mai scumpă electricitate din Europa, la un preț mediu zilnic record, de aproximativ 100 de euro/MWh. Marți, pe piața din românia, operată de OPCOM, se înregistrau cele mai reduse prețuri la electricitate din întreaga Europă.
Centrala electrică de la Brazi a OMV Petrom, care ar putea contribui la relaxarea presiunilor existente în prezent pe piața de electricitate din România, nu va fi pe deplin operațională decât la finalul trimestrului al treilea, când ar trebui să își utilizeze și restul de capacitate de producție (480 MW).
Piața spot a energiei electrice, piața pentru ziua următoare (PZU), operată de OPCOM, a înregistrat luni, pentru energia furnizată marți, un record de participanți, 262 de companii care au introdus cel puțin o ofertă și au stabilit tranzacții, dar și un record de de volum tranzacționat pe perioada de vară, 76.398 MWh.
Presiunile de pe piața energiei electrice vor continua și în trimestrul al treilea, Autoritatea de Reglementare din Domeniul Energiei (ANRE) fiind nevoită să suspende sesiunile de licitație de pe piața centralizată pentru serviciul universal (PCSU), care include clienții casnici și firmele mici, după ce nici în trimestrul al doilea nu a fost organizată nicio astfel de sesiune. Decizia nu este una arbitrară, ci decurge din constatarea ANRE de neîndeplinire a condițiilor necesare începerii și desfășurării sesiunilor de licitații (deficit de ofertă).
Concernul energetic elvețian Axpo, controlat de mai multe cantoane din regiunea de nord-est a Elveției și de companiile de utilități deținute de acestea, a decis să majoreze de aproape 17 ori capitalul social al subsidiarei sale românești de furnizare și trading de energie electrică și gaze naturale, Axpo Energy, respectiv cu 50 milioane lei, de la 3,19 la 53,19 milioane lei.
Pe piața spot din România a fost înregistrat, joi, cel mai ridicat preț al energiei electrice din Europa, de 125 de euro/MWh. Singura țară în care a mai fost înregistrat un preț identic este Ungaria, cu care România este interconectată. Ministerul Energiei a mers la Consiliul Concurenței pentru posibile înțelegeri între producătorii de energie. Următoarea perioadă caniculară poate afecta producția de electricitate.
Canicula instalată în ultimele zile în Europa, în special în Europa de Sud, a generat o scumpire considerabilă a energiei electrice pe piețele spot din regiune. Dacă ieri, în România, între orele 17 și 21, pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) erau prețuri de 109,7 euro/MWh, pe piețele similare din Italia și Slovenia prețurile atingeau și 150 de euro/MWh.
Prețul energiei electrice tranzacționată pe piața spot, energie furnizată în ziua următoare, între orele 17-21, a atins un nivel record pentru lunile de vară, de 109,7 euro sau 500 de lei pe MWh. Recordul absolut a fost însă înregistrat în luna ianuarie, când, pentru un MWh a fost plătit pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU), operată de OPCOM, și 680 lei.
Un nou război amenință piața energiei, pe jumătate liberalizată, pe jumătate reglementată, cel dintre producătorii și furnizorii (implicit distribuitorii) de energie electrică, după ce în prima parte a anului pe această piață s-au confruntat, cel puțin în declarații și în comisia de industrii a Camerei Deputaților, producătorii și distribuitorii de gaz pe tema liberalizării prețului la producători.
Transenergo, unul dintre cei mai mari furnizori independenți de energie electrică din România, cu rulaj de peste 1,3 miliarde lei anul trecut și intrat în insolvență în februarie anul acesta, trebuie să obțină repede finanțare pentru a-și derula activitatea și a se reorganiza, în caz contrar riscând să intre în faliment.
Producătorii de gaze nu vor fi obligați să-și vândă întreaga producție pe piețele centralizate administrate în regim de monopol de OPCOM, iar Bursa Română de Mărfuri va putea în continuare găzdui tranzacții cu gaze naturale, cel puțin până în toamnă. Plenul camerei Deputaților a decis astăzi să retrimită la comisii proiectul de lege pentru adoptarea OUG 64 privind liberalizarea gazelor la producători.
Ambasadorul Mihnea Constantinescu, coordonator cu însărcinări speciale pentru securitate energetică în Ministerul Afacerilor Externe, afirmă că nu este în regulă ca o comisie parlamentară să se considere mai competentă în legiferarea sectorului gazelor naturale decât ministerele de resort și apreciază că acest lucru denotă o problemă instituțională, procesul decizional în domeniu necesitând modificări și îmbunătățiri.
Comisia pentru industrii și servicii a Camerei Deputaților, condusă de social-democratul Iulian Iancu, a profitat din plin de haosul la nivel politic din ultimele zile și a adoptat raportul privind OUG 64, care viza liberalizarea prețului gazelor la producători, cu tot cu amendamentele contestate de toate instituțiile consultate: Comisia Europeană, Guvern, Ministerul Energiei, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, Consiliul Concurenței etc.
ANRE a pus în dezbatere publică un proiect de regulament și două proiecte de proceduri privind tranzacționarea pe piețele centralizate de gaze naturale administrate de Bursa Română de Mărfuri (BRM), deși parlamentarii din Comisia de Industrii a Camerei Deputaților vor ca OPCOM să fie singura companie care să dețină licență de operare a bursei locale de gaze.
O platformă unică de tranzacționare pentru producătorii de gaze din România va avea un efect negativ asupra funcționării pieței, atenționează Benedikt Klauser, DG Energy, Comisia Europeană, referitor la schimbările pregătite în Parlamentul de la București prin care pentru operatorul pieței de gaze naturale este acordată o singură licență, schimbări anunțate în premieră de Profit.ro.
Instituirea prin lege în urmă cu cinci ani a unui monopol bursier pe piața centralizată de energie electrică din România a fost un abuz, iar acum se încearcă același lucru pe piața de gaze naturale, avertizează președintele Bursei Române de Mărfuri (BRM), Septimiu Stoica.
Liberalizarea pieței de gaze naturale produce mari emoții în societate, politicienii se întrec în schimburi de replici tăioase, iar oamenii simpli ajung să se teamă că cineva - "piața liberă" - le va "aspira" banii din portofele. Teama societății este firească în contextul în care tema liberalizării este abordată cel mai adesea în ton populist care, în loc să lămurească și să calmeze spiritele încinse, mai tare aruncă paie pe foc.
Volumul de gaze tranzacționat pe piețele centralizate în primele luni ale acestui an, echivalent cu peste 15 milioane de Mwh, a depășit totalul anului 2016 aferent aceluiași segment al pieței. 81% din total a fost tranzacționat pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), operator pe care Comisia de Industrii a Camerei Deputaților ar vrea să-l elimine de pe piață.
Bursa Română de Mărfuri (BRM) amenință că va acționa statul în judecată la forurile internaționale de justiție, dacă Parlamentul va aproba modificările propuse de Comisia pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, privind eliminarea BRM de pe piața platformelor centralizate de gaze naturale din România, transmite News.ro.
Bursa Română de Mărfuri (BRM) își exprimă consternarea în legătură cu amendamentele introduse de Comisia de Industrii a Camerei Deputaților în Legea energiei electrice și a gazelor naturale, prezentate în exclusivitate de Profit.ro, arătând că acestea, practic, naționalizează serviciile oferite de bursă, într-un profund dispreț față de legislația europeană și națională pe baza căreia compania a fost licențiată.
Toate tranzacțiile de pe piața angro a gazelor naturale vor fi administrate de către un singur operator, iar producătorii de gaze vor fi obligați să-și comercializeze întreaga producție pe piața centralizată, a decis comisia a Camerei Deputaților, modificând substanțial Ordonanța de Urgență 64 a Guvernului.
În ultimul trimestru al anului trecut, capacitatea centralei Brazi a fost disponibilă doar pe jumătate, din cauza unei defecțiuni la transformatorul turbinei pe gaz. Recent, în ultima parte a lunii aprilie, s-a defectat și transformatorul turbinei pe abur, ceea ce a dus la oprirea completă a centralei, compania estimând în prezent că aceasta își va relua operarea în al treilea trimestru din 2017
Compania este controlată de un offshore înregistrat în Cipru, cu 95% din capital. Restul de 5% se află în posesia lui Marius Robert Neagoe, fost șef al Direcției Juridice a OPSPI în perioada 2005-2006, calitate în care a fost parte în dosarul privatizărilor strategice din energie. El nu a mai fost trimis în judecată, devenind martor în dosar.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a identificat 5 furnizori care nu și-au respectat obligațiile din contractele încheiate pe Piața Centralizată pentru Serviciul Universal (PCSU) privind vânzarea cantităților de energie electrică tranzacționate ȋn sesiunea de licitație aferentă trim. I 2017.
Unul dintre cei mai importanți traderi și furnizori independenți de energie electrică din România, Transenergo, intrat recent în insolvență, a susținut că a ajuns să nu-și mai poată plăti datoriile din cauza retragerii finanțărilor de către băncile creditoare, a amânării vânzării unor active și a nerespectării de către partenerii de afaceri a termenelor de plată a facturilor.