România a fost dată deja în judecată de către Comisia Europeană pentru întârzierea anulării acțiunilor la purtător și pentru neimplementarea la timp a măsurilor de asigurare a calității aerului, iar acum riscă un nou proces, privind netranspunerea în legislația internă a legislației privind confiscarea extinsă. Și în acest caz, România poate fi condamnată la plata unei sancțiuni minime de aproape 2 milioane de euro, la care se adaugă penalități zilnice, indică un document oficial.
Profit.ro a relatat în toamna anului trecut că autoritățile au constatat, după mulți ani de la adoptarea noului Cod penal, că acesta, spre deosebire de cel vechi, nu mai incriminează încălcarea legislației comerțului exterior cu armament și că statul nu mai dispune de nici un instrument juridic pentru sancționarea efectuării de astfel de operațiuni fără licență, fapt care poate afecta ordinea publică și siguranța națională, dar și angajamentele internaționale asumate de România în acest domeniu.
Persoanele acuzate de evaziune fiscală nu vor fi urmărite penal dacă achită integral prejudiciul plus 20% din suma datorată, clemență de care vor putea beneficia o singură dată. Facilitatea, anunțată în premieră de Profit.ro la finele anului trecut ca fiind pregătită, a fost adoptată astăzi prin votul final al Camerei Deputaților, for decizional al Parlamentului în domeniu. Persoanele inculpate pentru evaziune fiscală vor beneficia de aceeași facilitate dacă măcar una dintre ele achită integral prejudiciul, prevede o altă modificare introdusă la Legea evaziunii fiscale.
În timp ce premierul Viorica Dăncilă, ministrul Justiției Tudorel Toader și liderul PSD Livi Dragnea anunțau că în Comitetul Executiv național al PSD s-a decis cu unanimitate de voturi emiterea unor Ordonanțe de Urgență pentru adoptarea modificărilor la Codurile penale, Senatul, prin votul majorității, a adoptat modificările la Codurile de Procedură Penală. Modificările ar urma să fie adoptate și de Camera Deputaților.
Premierul Viorica Dăncilă a anunțat luni că în Comitetul Executiv național al PSD s-a decis cu unanimitate de voturi emiterea unor Ordonanțe de Urgență pentru Codurile penale.
Neplata amenzilor contravenționale este pedepsită în prezent cu ore de muncă în folosul comunității, iar neprezentarea pentru efectuarea acestor ore de muncă este sancționată la rândul său tot cu amendă, ceea ce creează un cerc vicios ce menține gradul de încasare a amenzilor rutiere impuse personelor fizice la doar 25%. Un proiect de lege inițiat chiar de către actualul ministru de Interne, Carmen Dan, propune ca pedeapsa pentru neefectuarea muncii în folosul comunității să fie închisoarea, inițiativa fiind aprobată acum tacit de către senatori.
Persoanele acuzate de evaziune fiscală nu vor fi urmărite penal dacă achită integral prejudiciul plus 20% din suma datorată, clemență de care vor putea beneficia o singură dată. Cei condamnați la închisoare pentru evaziune nu vor mai executa pedeapsa, aceasta urmând să fie transformată în pedeapsă sub supraveghere în aceleași condiții, respectiv dacă achită prejudiciul plus 20%, dar și penalități, în cel mult 3 ani. Facilitatea, anunțată în premieră de Profit.ro la finele anului trecut ca fiind pregătită, a trecut astăzi de o nouă etapă spre avizul final, primind și aprobarea deputaților din comisia juridică după ce a fost semnată în primăvară de Senat. Proiectul a fost inițiat de deputatul PSD Cătălin Rădulescu, condamnat la închisoare cu suspendare pentru activități economice incompatibile cu funcția de deputat.
Senatorul Daniel Zamfir, autorul Legii privind darea în plată, a revenit în ultima sesiune legislativă cu un proiect care elimină regula că membrii Consiliului de Administrație al băncii centrale nu răspund civil sau penal dacă instanțele constată omisiunea îndeplinirii oricărui act legat de exercitarea atribuțiilor de supraveghere prudențială. Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Senat, 27 septembrie fiind termenul limită de dezbatere în Senat. Guvernul a transmis Parlamentului că o astfel de prevedere are nevoie chiar de acordul BNR, în virtutea deciziei Curții Constituționale privind colaborarea loială între instituții, dar și în virtutea regulamentelor UE în domeniu.
Curtea Constituțională a amânat, luni, discuțiile asupra sesizărilor de neconstituționalitate a legii pentru modificarea Codului Penal depuse de președintele Klaus Iohannis, de PNL, PMP, USR și de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Noua sesiune a Parlamentului începe luni, iar printre prioritățile aleșilor PSD-ALDE se numără adoptarea noii legi a pensiilor, modificarea legii offshore, legea lobby-ului, înființarea Autorității Naționale de Interceptări sau a Agenției Române pentru Investiții Strategice și Exporturi, precum și adoptarea după reexaminare a legilor justiției și a modificării Codurilor penale, în timp ce opoziția vrea demiterea Guvernul Dăncilă și blocarea "măsurilor nocive pentru România", înființarea unei comisii parlamentare de anchetă privind violențele de la protestul din 10 august și a unei comisii de anchetă privind situația generată de pesta porcină africană. De asemenea, ar urma ca în această sesiune să intre în procedură parlamentară inițiativa USR “Fără penali în funcții publice”, care vrea modificarea Constituției în acest sens, demersul PMP de revenire la alegerea primarilor în două tururi de scrutin, dar sunt anunțate și două moțiuni simple împotriva ministrului de Interne, Carmen Dan, și a ministrului Justiției, Tudorel Toader.
Senatorul Daniel Zamfir, autorul Legii privind darea în plată, a revenit în ultima sesiune legislativă cu un proiect care elimină regula că membrii Consiliului de Administratie al băncii centrale nu răspund civil sau penal dacă instanțele constată omisiunea îndeplinirii oricărui act legat de exercitarea atribuțiilor de supraveghere prudențială. Guvernul a transmis însă Parlamentului că o astfel de prevedere are nevoie chiar de acordul BNR, în virtutea deciziei Curții Constituționale privind colaborarea loială între instituții, dar și în virtutea regulamentelor UE în domeniu.
Președintele Klaus Iohannis a sesizat miercuri Curtea Constituțională asupra legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție. Aceasta este prima cale de atac a președintelui asupra modificărilor aduse Codului Penal
Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) consideră că modificările aduse Codului Penal în Parlament sunt extrem de toxice pentru sănătatea mediului de afaceri național, iar ele vor duce la abuzuri pe scară largă împotriva companiilor și a antreprenorilor.
Liderul PSD și președintele Camerei Deputaților Liviu Dragnea a declarat la Parlament, presat de ziariști cu întrebări despre ipoteza modificării Codului Penal "cu dedicație" pentru dosarele în care este implicat, că îl preocupă mult mai mult proiectul de lege privind operațiunile petroliere offshore din Marea Neagră și a sugerat că unele "servicii" și "interese majore" străine subminează demersul.
Comunitatea de afaceri reprezentată de AmCham Romania(Camera de Comerț Americană în România), AHK (Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană), Confederația Patronală Concordia și RBL(Romanian Business Leaders), transmite că este extrem de îngrijorată de acțiunile pe care le apreciază ca un asalt asupra statului de drept, prin multiplele inițiative legislative de modificare a numeroase legi din diverse domenii, inclusiv a codurilor penale, considerând că România intră astfel pe o traiectorie descendentă social și economic.
Proiectul de modificare a Codului penal a fost adoptat, miercuri, de plenul Camerei Deputaților, în calitate de for decizional.
Plenul Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat, marți, cu 74 de voturi "pentru", 28 de voturi "împotrivă și nouă abțineri, proiectul de lege privind modificarea Codului penal. Proiectul a fost adoptat după o ședință tensionată, în care opoziția a încercat să lase puterea fără cvorum, însă acest lucru nu a fost posibil deoarece senatorii UDMR au venit în sală pentru ca ședința să poată continua.
Parlamentul intră în sesiune extraordinară, începând de luni și până în 19 iulie, pentru adoptarea contestatelor modificări la Codul penal. De asemenea, ar urma să fie adoptat și Codul administrativ, care prevede, printre altele, pensii speciale pentru aleșii locali.
SUA și a alte 11 state partenere ale României fac apel apel la toate părțile implicate în modificarea Codului Penal și a Codului de procedură penală să evite schimbările care ar slăbi statul de drept sau capacitatea României de a lupta împotriva infracționalității și corupției.
Proiectul de lege prin care achitarea prejudiciului conduce la anularea urmăririi penale și a condamnărilor cu închisoarea pentru evaziune fiscală a fost aprobat ast]zi de senatori. Proiectul propune, după cum Profit.ro a relatat în premieră, ca în cazul infracțiunilor de evaziune fiscală, care atrag condamnări la închisoare între 2 și 15 ani, cu posibilitatea majorării, să fie clasat dosarul de urmărire penală sau închisoarea cu executare să fie transformată în condamnare cu suspendare, dacă persoana urmărită penal sau condamnatul achită ori se angajează să acopere integral prejudiciul constatat.
Senatorii au avizat și se pregătesc să adopte săptămâna viitoare un proiect de lege prin care achitarea prejudiciului duce la anularea urmăririi penale și a condamnărilor cu închisoarea pentru evaziune fiscală. Proiectul a fost inițiat de deputatul PSD Cătălin Rădulescu, condamnat la închisoare cu suspendare pentru activități economice incompatibile cu funcția de deputat.
Neplata amenzilor contravenționale este pedepsită în prezent cu ore de muncă în folosul comunității, iar neprezentarea pentru efectuarea acestor ore de muncă este sancționată la rândul său tot cu amendă, ceea ce creează un cerc vicios ce menține gradul de încasare a amenzilor rutiere impuse personelor fizice la doar 25%.
Societatea Națională a Sării (Salrom), controlată de statul român prin Ministerul Economiei, cu 51% din acțiuni, restul fiind deținute de Fondul Proprietatea, este implicată în 19 cauze penale, din care au rezultat un număr de 8 dosare de Parchet, reunite ulterior într-unul singur și în care s-a dispus începerea urmăririi penale pentru abuz în serviciu.
Statele Uniunii Europene pot interzice și sancționa penal exercitarea ilegală a activității de transport, precum Uber, fără să notifice în prealabil Comisiei proiectul de lege care incriminează o astfel de exercitare, a decis astăzi Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Senatorul liberal Daniel Zamfir, autorul Legii privind darea în plată, reia atacul la adresa BNR cu un proiect care elimină regula că membrii Consiliului de Administratie al băncii centrale nu răspund civil sau penal dacă instanțele constată omisiunea îndeplinirii oricărui act legat de exercitarea atribuțiilor de supraveghere prudențială. Zamfir inițiase un proiect identic în vara anului 2016, dar Parlamentul de atunci nu a mai apucat să-l dezbată până la alegeri, documentul fiind clasat.